„Life without plastic is fantastic“ - este mottoul ediției din acest an a Slow Coffee Festival, unul dintre cele mai proeminente evenimente locale și chiar din regiune dedicate cafelei. Care este povestea Laurei și a lui Afshin Roshanian, artizanii acestui fenomen din lumea cafelei de specialitate?

„Life without plastic is fantastic“ (Viața fără plastic este fantastică – trad.). Este mottoul ediției din acest an a Slow Coffee Festival, unul dintre cele mai proeminente evenimente locale și chiar din regiune dedicate acestui elixir universal care este cafeaua. În călătoria lor către consolidarea pieței locale a cafelei și a cafenelelor de specialitate, Laura și Afshin Roshanian fac noi demersuri, pasiunea lor devenind practic inima unei industrii care crește și tot crește.

La începutul lunii martie, Afshin se afla într-o nouă „expediție“ prin America de Sud, cu același obiectiv neobosit: să-și continue specializarea și să găsească cei mai buni furnizori de cafea pentru localurile care nu contenesc să-și deschidă ușile în București și în țară. Laura însă a rămas să spună pentru După Afaceri Premium povestea carierei, care a devenit, de fapt, și povestea vieții ei: de la prima cafea de specialitate încercată în Olanda până la tumultul pregătirilor pentru cea de-a opta ediție a Slow Coffee Festival, plus multe alte proiecte în paralel.

„Suntem la Artisan Coffee, în acest spațiu care a fost inițial showroom pentru echipamentele destinate cafenelelor și pe care l-am transformat în cafenea în pandemie. Am crezut la început că nu va funcționa foarte bine ca local, fiind ceva mai departe de oraș, în zona Bucureștii Noi, dar ne-am gândit că, în cel mai rău caz, vom lucra noi aici și astfel ne vom perfecționa abilitățile“, povestește, din spatele unei cești de cafea, Laura Roshanian.

Aventura ei în lumea acestor arome care ne trezesc pe toți la viață a început acum deja mai bine de două decenii. Era studentă la Facultatea de chimie industrială din Iași și îl cunoscuse deja pe actualul ei soț, Afshin, când împreună au decis să-și deschidă o firmă. Nu despre cafea era vorba pe atunci, ci despre distribuție de calculatoare și componente.

„Planul fusese de fapt să dau la Medicină, dar prin intermediul unor prieteni m-am îndrăgostit de chimie și am ales să merg pe acest drum. Când am deschis firma de IT, vindeam calculatoare și accesorii și, în același timp, îi învățam pe copii cum să facă site-uri web. Noi am deschis primul Internet Café din Iași“, își amintește Laura.

S-au ocupat cu asta câțiva ani, timp în care nu vedeau în fața ochilor „decât negru, gri și maro“, nuanțele specifice componentelor pe care le vindeau. A venit momentul în care au simțit nevoia să schimbe macazul, deși tonurile au rămas în mare parte aceleași.

„Lui Rosh (alintul pentru soțul Laurei – n. red.) îi plăcea ceaiul, mie cafeaua. Așa că ne-am gândit să facem un magazin în care să vindem ceai, cafea și condimente, iar o perioadă am mers în paralel cu cele două businessuri. Era anul 2004.“

Firma s-a numit încă de la început CTS, așa cum se numește și azi, adică inițialele celor trei produse-vedetă din portofoliu – Coffee (cafea), Tea (ceai) și Spices (condimente). Practic, ei importau produsele. Spre exemplu, aduceau condimente din Marea Britanie, iar clienții veneau în magazinul din Iași și le admirau ca într-o bibliotecă, mai ales că pe atunci accesul la asemenea game diversificate era mult mai restrâns decât astăzi.

„La un moment dat, am aflat de la fratele lui Rosh, din Statele Unite ale Americii, că cineva din Olanda câștigase un premiu pentru o prăjitorie artizanală de cafea. Auzisem că e un produs bun, dar nu-mi puteam da seama ce e așa spectaculos la cafeaua de specialitate. Așa că am fost la Amsterdam, chiar la acea prăjitorie, apoi am început să studiem, am continuat urmărind firul espressoarelor potrivite pentru acest tip de cafea și am adus și în România aceste produse.“

Primii clienți, își amintește Laura Roshanian, au fost bătrânii, pentru că ei erau familiarizați cu cafeaua de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial și știau să aprecieze un sortiment bun, de calitate, premergător substitutelor precum nechezolul sau Inka – o băutură instant pe bază de cereale.

În 2012, când în Iași se deschidea ansamblul comercial Palas, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu, Laura și Afshin au închiriat un spațiu imens, cu ieșire la parc, unde au amenajat noul lor magazin pe rafturile căruia se găseau ceai, cafea, condimente, dar și jucării, alături de un loc care funcționa ca o cafenea – prima de specialitate din Iași.

„Povestea cu jucăriile s-a născut din faptul că era frustrant pentru mine, ca mamă, să merg în străinătate și să văd multe lucruri frumoase pe care nu le găseam în România. Am avut o firmă, Edukid, prin care am gestionat acest business, dar care acum este în lichidare.“

Aventura în lumea cafelei a mers însă mai departe. Laura și Afshin au fost în vizită la La Marzocco, unul dintre cei mai mari și recunoscuți producători de echipamente pentru prepararea cafelei din lume. Acolo au învățat care este potențialul unui espressor bun și s-au îndrăgostit de această industrie.

„Pentru noi, acela a fost declicul. Ne-am întors acasă distribuitori La Marzocco. Primul espressor a fost instalat chiar la noi în cafenea.“

Au urmat și mai multe cursuri și cercetări, studiu intens, workshopuri – nimic nu le-a scăpat. În 2016, Laura și Afshin Roshanian s-au mutat la București, iar în decembrie 2017 au închis magazinul din Iași. Nu a fost nevoie de mult timp pentru adaptarea la Capitală, astfel că primul festival de cafea de specialitate l-au organizat chiar în 2016, în luna aprilie.

„Se numea True Artisan Café și a avut loc la The Ark, aproape de Piața de Flori George Coșbuc. Industria era foarte fragmentată pe atunci, iar noi am venit și am încercat s-o coagulăm.“

Au participat, la acea primă ediție, artizani din diferite domenii, nu doar din lumea cafelei – de la Origo (pionierii cafelei de specialitate din Capitală) la Răzvan Idicel (un brand prezent și astăzi pe piață, regăsit pe borcane de dulceață, zacuscă sau cremă de ciocolată). Tot atunci a avut loc și prima ediție a campionatului european de aeropress, una dintre cele mai populare metode de preparare a cafelei.

Din 2016 încoace, festivalul a avut loc în fiecare an, cu excepția fatidicului 2020, un an parcă suspendat în timp de pandemie. La acel moment, fondatorii Artisan Coffee se aflau în Columbia, la o licitație de cafea verde. Când au văzut că gluma se îngroașă din cauza Covid-19, și-au făcut bagajele și au pornit spre casă, iar în urma lor toate țările din care plecau se închideau rând pe rând. Au făcut însă businessul să supraviețuiască, iar festivalul să continue. „Gazdele“ au variat de-a lungul timpului – de la Mezanin Space la NOD Makerspace, iar de câțiva ani evenimentul are loc la Combinatul Fondului Plastic, la fel ca în 2024, de altfel.

„E un spațiu aparte, acolo știm că oamenii vin special pentru festival, pentru că nu e un loc pe lângă care să treci întâmplător.“

Ediția din 2023 a fost prima în care vizitatorii au fost încurajați să vină cu propriile căni, cești, termosuri ori pahare, pentru a savura cafeaua, într-o încercare de a reduce consumul considerabil de plastic și abundența de deșeuri generate de asemenea evenimente.

Feedback-ul a fost foarte bun, motiv pentru care demersul continuă și anul acesta, conturându-se astfel ca o tradiție.

În 2024, Slow Coffee Festival are loc în perioada 31 mai – 2 iunie, întărind dorința Laurei și a lui Afshin de a fi un sprijin, și nu o competiție pentru comunitățile de cafegii și de antreprenori adoptați de această lume.

Slow Coffee Festival s-a transformat, de-a lungul timpului, într-un reper al comunității cafelei de specialitate din România și o platformă prin care vizitatorii pot interacționa direct cu barista, prăjitori, proprietari de cafenele. Mii de vizitatori se perindă pe la standurile expozanților la fiecare ediție.

„Piața a început să se dezvolte după ce Origo a deschis prima cafenea. Organizarea festivalurilor noastre a contribuit foarte mult la creșterea acestui sector, noi am început să devenim mai vizibili, am reușit să facilităm interacțiunile între oamenii care făceau parte din acest domeniu. Au urmat apoi alte localuri, precum Steam, Vanfruct, și piața a tot crescut.“

Din poziția sa, care îi dă o perspectivă completă asupra sectorului, Laura Roshanian spune că această nișă se dezvoltă sănătos, rata de succes a cafenelelor de specialitate fiind mare. Acolo unde însă businessurile pun lacătul pe ușă, este vorba, crede ea, despre o lipsă a culturii antreprenoriale.

„Cafenelele au un rol foarte important în dezvoltarea comunităților și mai este încă loc pentru noi astfel de localuri. Cred că fiecare cartier, fiecare aglomerare de blocuri ar trebui să aibă cel puțin trei cafenele. Este singura cale să ne cunoaștem între noi, să interacționăm, într-o lume în care vecinii nu-și mai bat la ușă unul altuia ca să-și ceară o cană de zahăr.“

Mai mult, crede antreprenoarea, cei din București au obligația, responsabilitatea de a nu uita de cei din provincie și de a contribui la dezvoltarea acestor tipuri de afaceri și în restul țării. În timp, au luat naștere festivaluri cu acest specific și în Iași, Cluj-Napoca sau Baia Mare, iar Laura afirmă că își dorește ca fiecare mare urbe să ajungă să-și formeze propriile comunități și evenimente. Ea și Afshin, prin intermediul asociației lor Artisan Coffee Community, fac tot ce pot pentru a ajuta.

„În anul 2019, am introdus în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România – n. red.) primele șase meserii din domeniu, un lucru absolut indispensabil pentru dezvoltarea acestei industrii, pentru că nu poți crește o piață fără să ai personal caificat, fără să ai norme, standarde.“

Este vorba despre meseriile de barista, expert în prăjirea cafelei, degustător de cafea, director import-export cafea, ceai, cacao și mirodenii, operator prelucrare cafea și operator măcinare cafea. E vorba de doar câteva roluri-cheie pentru bunul mers al industriei, așa cum se întâmplă și în alte state. De pildă, fiica Laurei are și ea, în orașul suedez Falkenberg, o cafenea de specialitate care funcționează în incinta muzeului de design Rian. Așa și-ar dori Laura să se întâmple și în România, din ce în ce mai frecvent.

Tot pentru a susține dezvoltarea pieței, Laura și Afshin – prin Artisan Coffee Gear, pun la bătaie un buget de două milioane de euro din care vor să finanțeze deschiderea unor noi cafenele de specialitate în București și în țară și dezvoltarea celor deja existente. Linia de finanțare se dezvoltă sub numele Artisan Invest.

„Ne-am gândit care sunt impedimentele care stau în calea dezvoltării acestei industrii și am ajuns la concluzia că, de cele mai multe ori, oamenii se poticnesc când vine vorba de bani. Așa ne-a venit ideea să facem ceva astfel încât ei să nu mai stea după bănci, după birocrație și hârtii, mai ales că noi cunoaștem foarte bine această industrie și îi putem ajuta.“

Media prevăzută pentru finanțarea deschiderii unei cafenele este de circa 20.000 de euro, în vreme ce în cazul unei prăjitorii suma urcă.

Fondatorii Artisan Coffee Gear iau în calcul și un parteneriat cu o bancă, pentru a putea susține acordarea de finanțări, dacă va fi nevoie, și chiar cu fonduri de investiții. „Vrem să oferim sprijin celor care nu au experiență în piața cafelei de specialitate. Profilul persoanelor care activează în această nișă este cel al antreprenorului cu vârstă până în 45 de ani, comunicativ, cu drag de comunitate, pasionat de ceva – nu neapărat de cafea, dar răbdător să învețe, să descopere.“

Dincolo de antreprenori, Laura Roshanian mai spune că și clienții se rafinează, începând să se obișnuiască din ce în ce mai mult cu cafeaua de specialitate și „forțând“ astfel localurile să-și îmbunătățească permanent oferta. Până acum, Artisan Coffee Gear a oferit consultanță, sprijin pentru formarea echipei, training de personal, livrare de echipamente și partea de service clienților din HoReCa, dar și companiilor care au spații dedicate cu cafea pentru angajații lor.

„Elementul «instagramabil» contează azi foarte mult, asta e clar. Noi putem oferi consultanță celor care vor să deschidă cafenele sau care vor să se extindă. În acest sens, pregătim un spațiu nou, care se va numi The Platform, în zona Străulești din București, și care va funcționa ca un hub.“

Așa cum și ei s-au dezvoltat, Laura având la activ cursuri de barista, iar Afshin de degustare, sunt de părere că partea de educație este foarte importantă și trebuie susținută cât de mult este posibil, pentru ca oamenii să devină stăpâni pe ei înșiși și pe cunoștințele lor.

„The Platform va cuprinde o cafenea, o prăjitorie, va găzdui evenimente de educare financiară pentru antreprenori, workshopuri de prăjit cafeaua, va reuni speakeri din străinătate. Este un spațiu de 373 de metri pătrați în care investim 1,5 milioane de euro și pe care vrem să-l deschidem până la sfârșitul lunii mai, când va avea loc festivalul.“

Viitorul hub va continua astfel munca de coagulare a comunităților de cafegii nu doar din România, ci și din împrejurimi, Slow Coffee Festival atrăgând la edițiile trecute inclusiv pasionați din Bulgaria, Ucraina, Grecia, chiar și Irlanda, veniți la București special pentru a se bucura de arome și de interacțiuni valoroase. Pentru că asta face cafeaua, indiferent de felul ei.

„Mie, de exemplu, îmi place să beau espresso. Nu am înțeles niciodată laptele în cafea“, mărturisește Laura, admițând însă că, într-o piață care se vrea a fi incluzivă, gusturile nu se discută.

După Afaceri Premium a pornit la „vânătoare“ de cafea bună în locuri cool din București și își propune să spună lunar povestea cafenelelor care dau o nouă vibrație orașului, intrând în conversație cu oamenii din spatele conceptelor. Ideea ne-a venit după mai multe întâlniri cu astfel de antreprenori care ne-au vorbit despre cum au ales să transforme pofta de cafea în business. Și toți spun același lucru, că Bucureștiul se află în cea mai bună perioadă a sa din punctul de vedere al efervescenței în domeniul cafelei de specialitate, concurând cot la cot și chiar depășind marile capitale europene la acest capitol.

Gastronomie