Polul gusturilor bune: O nouă zonă din București se conturează drept „kilometrul zero” în industria HoReCa. Nu, nu este Piața Amzei

De câțiva ani încoace, în jurul Pieței Sfântul Ștefan din Capitală, pe străzi precum Mântuleasa, Plantelor și Popa Soare, au prins aripi mai multe businessuri cu profil HoReCa, animând un areal altfel ascuns sub ruinele unor clădiri uitate de vremuri. Cafenele, baruri și restaurante au devenit însă locuri de întâlnire pentru cei care descoperă Bucureștiul prin gusturi și arome, indiferent că asta înseamnă cafea, pizza, gin, vin sau alte rafinamente culinare.

Era sfârșitul lui octombrie când am ajuns pentru prima dată la Cremma Specialty Café, una dintre cele mai recente

inaugurări din zona Pieței Sfântul Ștefan, iar curtea era plină de pofticioși de cafea și de soare de toamnă târzie. Străzile abia șopteau prin adieri de vânt, era o plăcere să te plimbi.

Clădirile poartă aici patina timpului, arhitectura este desprinsă din istorie, iar curțile care te ademenesc cu porțile deschise sunt invitații la deconectare.

„Principalul element de atracție pentru noi a fost existența altor afaceri locale cu tradiție, prezente în zonă de zeci de ani, în special ateliere de croitorie, cizmărie și diverse forme de artizanat. Aceste businessuri ne-au confirmat că zona Mântuleasa are o comunitate deja bine închegată, cu o identitate clară și un spirit local“, spune Christine Tufan, care, alături de soțul ei, Andrei, a deschis cafeneaua anul trecut, la parterul unei clădiri istorice.

Spațiul permite desfășurarea mai multor activități – de la cele creative și de tip arts & crafts la lectură, întâlniri sau simple momente de socializare. Dorința de a deschide o afacere în domeniul HoReCa a venit inițial din partea lui Christine, pe fondul experienței acumulate în perioada facultății în Marea Britanie, unde lucrase

într-o cafenea pentru a-și suplimenta veniturile. Revenită acasă, a deschis Cremma alături de Andrei, partenerul ei de viață, după ce mai încercaseră să facă acest pas și în 2023, însă și-au dat seama rapid că spațiul pe care îl vizau nu răspundea nevoilor și viziunilor pe care le aveau, motiv pentru care au ales să amâne proiectul.

„Nu a fost o renunțare, ci mai degrabă o pauză necesară până la identificarea locului potrivit.“

În vara anului 2025 au reluat căutările, iar spațiul actual le-a atras atenția și le-a confirmat că este momentul potrivit să ducă ideea mai departe. Cremma Specialty Café se află pe strada Popa Soare, deasupra sa funcționând o galerie de artă coordonată de Anca Poterașu.

„Există o efervescență vizibilă în ceea ce privește deschiderea de noi afaceri în zonă, cu condiția ca acestea să fie aliniate la nevoile și dorințele comunității locale. Zona are o identitate istorică bine conturată, cunoscută inclusiv ca fostul Cartier Evreiesc și marcată, de-a lungul timpului, de prezența unor comunități diverse, inclusiv arabă, ceea ce a contribuit la un specific multicultural“, spune Christine Tufan.

De-a lungul timpului, completează ea, afacerile care au rezistat în zonă, unele dintre ele de zeci de ani, sunt cele în care proprietarii au interacționat constant cu comunitatea, au înțeles-o și au construit businessul cu autenticitate. La Cremma, nucleul principal de clienți este format din locuitorii din zonă, care vin frecvent să cumpere cafea sau alte produse gastronomice, mulți dintre ei trecând pragul localului înainte sau după ce își duc ori își iau copiii de la grădiniță, au întâlniri profesionale, în special în zona cabinetelor de avocatură din clădirile boutique din proximitate, sau rezolvă lucruri cotidiene la atelierele de croitorie sau magazinele artizanale. Cafeneaua devine un pretext în plus în rutina lor.

„Din informațiile pe care le avem, există intenția de a extinde zona de interes a centrului istoric al Bucureștiului către Mântuleasa, iar acest lucru, alături de arhitectura deosebită a cartierului, contribuie semnificativ la atractivitatea zonei. Casele vechi, foarte bine conservate, precum și amenajarea străzilor realizată de Primăria Sectorului 2 creează un cadru liniștit, care îi încurajează pe oameni să vină la plimbare.“

Până acum, Cremma Specialty Café a reușit să atragă toate categoriile de vârstă, de la adolescenți până la persoane de peste 70 de ani, confirmând astfel caracterul incluziv și comunitar al spațiului.

Despre efervescența de la Piața Sfântul Ștefan vorbește și Bogdan Bazaoache, administrator la Buoni e Bravi, una dintre cele mai cunoscute pizzerii din București. Primul restaurant s-a ancorat în Piața Rosetti, al doilea urmând să fie poziționat, nouă ani mai târziu, chiar la Piața Sfântul Ștefan.

„Locuind în zonă, cunosc și mi-a plăcut foarte mult atmosfera de aici. Este o zonă cu personalitate și caracter aparte, frecventată de oameni care apreciază locurile autentice, nu doar conceptele comerciale standard. Mi-a plăcut ideea de a deschide o pizzerie într-un loc care încurajează socializarea și spiritul comunitar“, spune Bogdan Bazaoache.

La Buoni e Bravi vin în special familii din cartier, dar și oameni care ajung acolo prin recomandări. Loc și potențial ar mai fi pentru cafenele de specialitate, wine bar-uri, mici bistrouri, concepte artizanale sau culturale – galerii de artă, spații creative care se bazează pe relația cu oamenii, este de părere administratorul pizzeriei.

„Noi chiar ne-am jucat și am creat un logo al zonei Piața Sfântul Ștefan, iar ulterior am făcut și o bere artizanală a noastră, un IPA (India pale ale) care se numește chiar Piața Sfântul Ștefan. Asta după ce, acum doi ani, am făcut berea Piața Rosetti – Lager Pilsner.“

Spații disponibile pentru noi afaceri apar ocazional în zonă, însă interesul este destul de mare, astfel că se „evaporă“ rapid.

„Cred că proprietarii sunt tot mai atenți la tipul de business pe care îl găzduiesc, ceea ce este un semn bun pentru dezvoltarea pe termen lung.“

Istoric, zona a avut, în perioada interbelică, un caracter preponderent comercial, fiind animată de mici afaceri locale – magazine, ateliere și restaurante. Arhitectura caselor a fost gândită astfel încât parterul să poată găzdui funcțiuni comerciale, explică Dana Radoveneanu, head of retail agency la Cushman & Wakefield Echinox.

„În ultimii ani, la fel ca în alte cartiere din București, numeroase proprietăți au fost cumpărate, restaurate și reintegrate în circuitul comercial. Noile investiții pun în valoare arhitectura distinctivă a clădirilor, păstrând farmecul și nostalgia perioadei interbelice. Fiind o zonă ferită de trafic auto intens, se transformă într-un loc plăcut pentru plimbări la sfârșit de săptămână“, spune Dana Radoveneanu.

Pe de altă parte, tocmai pentru că nu există un trafic intens, un business trebuie să devină o destinație în sine pentru a atrage clienți din afara cartierului. Cei care ajung în zonă pentru experiențele culinare au ocazia să participe și la vizite organizate în vilele istorice din apropiere, completând astfel atractivitatea zonei.

„Multe dintre clădirile din zonă au fost restaurate și repuse în valoare, însă punctual, pot exista oportunități pentru noi businessuri HoReCa, în special în proprietățile care se află în proces de renovare sau care urmează să fie reconvertite pentru funcțiuni comerciale. Chiar dacă zona rămâne, în esență, una rezidențială, mixul arhitectural și atmosfera sa atrag constant interesul investitorilor.“

În ceea ce privește prețurile de închiriere, acestea sunt, în general, mai mici decât cele de pe artere principale precum Calea Floreasca și Calea Victoriei, spun consultanții de la Cushman & Wakefield Echinox. Nivelul chiriilor variază în funcție de caracteristicile fiecărei proprietăți – gradul de restaurare, suprafața, poziționarea sau potențialul comercial.

Printre cele mai dinamice localuri din zona Pieței Sfântul Ștefan se numără și DeSoi, unul dintre numele care au contribuit la readucerea strălucirii cartierului. Pentru fondatorii restaurantului – Damian Morcovescu, Cristian Ivana și Bogdan Ivan, prieteni din copilărie – zona era deja familiară, ei fiind implicați și în alte proiecte HoReCa și retail din imediata proximitate de peste zece ani. Erau deja conectați la comunitatea locală, iar DeSoi a luat naștere în urmă cu trei ani, din pasiunea comună pentru vinuri și gastronomie. Recent, businessul s-a extins cu un al doilea local, pe bulevardul Regina Elisabeta, la parterul fostului Hotel Cișmigiu.

„Ne-am dorit să creăm un loc în care să se regăsească tot ce ne place nouă – un brunch memorabil, cine originale cu ingrediente de sezon, seri dedicate tartarului (pentru că suntem pasionați) și vinuri atent alese dintre preferatele noastre“, spune Cristian Ivana.

El este de părere că potențialul zonei nu a fost pe deplin atins, mai ales pentru că, la o plimbare la pas, devine evident faptul că această parte a orașului rămâne relativ puțin cunoscută bucureștenilor.

„La începuturile DeSoi, am inițiat o serie de postări prin care ne-am încurajat comunitatea să descopere cartierul la pas, să vadă clădirile-monument și să se familiarizeze cu istoria sa de vechi cartier negustoresc. A prins foarte bine această inițiativă pentru că oamenii care ne trec pragul sunt deschiși, curioși și dornici să cunoască și să valorifice trecutul și tradițiile noastre.“

În cazul spațiului de lângă Cișmigiu, deși și acolo este vorba despre o zonă cu istorie, publicul nu este preponderent parte a unei comunități locale, așa cum se întâmplă la Piața Sfântul Ștefan. Spațiul poartă semnătura aceluiași arhitect, Alexandru Dabija, accentul fiind acolo pus pe bucătărie, pe preparatele semnate de chef-ul Mugur Rusnac, pe lista de vinuri și mai puțin pe ideea de băcănie, unde gama de produse este mult mai mică.

Nu departe de Piața Sfântul Ștefan, mai exact pe Strada Plantelor, la câteva minute de mers pe jos de celebrul Ginoteca, s-a deschis în 2024 Mosafir, un restaurant rezultat din colaborarea mai multor antreprenori cu experiență în domeniu. Adrian și Gabi Alexe, cei doi frați care în 2021 au deschis Bucătăria.localfood, s-au „aliat“ cu fondatorii barului Ginoteca – Nic Sare Albă și Marius Bugi – în această nouă aventură gastronomică.

„Am decis să deschidem un restaurant la numărul 48 (pe Strada Plantelor – n. red.) prin prisma unei oportunități – Christophe Betz, actualul proprietar al casei, a dorit să facă o investiție prin cumpărarea unei proprietăți în zonă, pe care a ales s-o ofere în chirie în vederea deschiderii unui restaurant“, povestește Adrian Alexe.

Casa a fost construită la sfârșitul perioadei Belle Epoque și vine cu un stil elegant și totodată relaxat, iar din această armonie arhitecturală s-a născut și abordarea bistronomiei la Mosafir. Este vorba despre un concept originar din Franța, care presupune să gătești preparatele de tip bistrou cu tehnici moderne de calitate.

„Mosafir este o locație de destinație, nu ne bazăm pe fluxul din stradă. Noi ne spunem povestea online, oamenii vin să exploreze, să ne descopere în această parte de oraș. Se deschid și alte locuri noi și sperăm să fie și mai multe, pentru a face un pol și mai atractiv în zonă. Atmosfera din cartier este liniștită, relaxată, cu case frumoase și trotuare recent refăcute, ideale pentru plimbări. Oamenii vin în explorare, revin pentru mâncare și vinuri la Mosafir.“

Dinamica de huburi artistice, mici ateliere, birouri de arhitectură, case de avocatură, cabinete medicale întreține atractivitatea zonei, adaugă Adrian Alexe. De altfel, dincolo de mici restaurante sau bistrouri cu un concept bine definit, cei care cunosc cartierul spun că ar mai fi loc de librării independente, galerii de artă, spații culturale sau concepte educaționale, ateliere creative, magazine artizanale, concepte de design interior sau fashion de nișă și, de ce nu, servicii dedicate familiilor – de la activități pentru copii până la spații de wellbeing precum studiouri de yoga sau pilates.

„În general, credem că afacerile care vor avea succes pe termen lung sunt cele care înțeleg identitatea locului, respectă comunitatea existentă și își doresc să se integreze natural în viața cartierului, contribuind la dezvoltarea lui, nu doar din punct de vedere comercial, ci și social“, spune Christine Tufan de la Cremma Specialty Café.

E clar așadar că, alternativ la zonele centrale, perimetrul din jurul Pieței Sfântul Ștefan s-a conturat ca un pol al gusturilor șlefuite. Mai sunt însă oare și alte regiuni ale Capitalei pe radarul vizionarilor din lumea HoReCa? Ei bine, da.

„Vedem potențial în zona Parcul Tineretului – Parcul Carol, care beneficiază atât de trafic pietonal, cât și de un public divers. De asemenea, ni se par interesante cartiere precum Vatra Luminoasă și Cotroceni (…), zona Parcul Romniceanu, precum și Drumul Taberei, în special în sectorul 6, unde viața de cartier este foarte bine definită și există un apetit crescut pentru spații de socializare de proximitate“, mai spune Christine Tufan, care adaugă pe listă și zona parcului Alexandru Ioan Cuza și perimetrul Baba Novac.

Adrian Alexe de la Mosafir menționează și zona dintre Piața Romană și bulevardul Dorobanți, precum și vecinătatea parcului Cișmigiu, unde, de altfel, cei de la DeSoi au identificat deja vadul.

„În localul de pe Regina Elisabeta am descoperit, de pildă, un segment de public format din turiști și oameni de afaceri străini care cunosc foarte puține despre România și gastronomia locală. Este o categorie care există în București, dar care într-o zonă precum Piața Sfântul Ștefan este mult mai puțin vizibilă“, spune Cristian Ivana de la DeSoi.

Povestea merge însă mai departe în jurul Pieței Sfântul Ștefan, unde se mai pot găsi prilejuri de socializare, pentru că, fără urmă de îndoială, odată descoperită valoarea zonei singura direcție este tot înainte.

Gastronomie