Din vremuri trecute, dar și viitoare: Cafenelele și-au câștigat clienții, de-a lungul timpului, nu doar prin savoarea băuturilor servite, ci și prin ambientul în care își primesc cumpărătorii. Când a devenit designul interior (cel puțin) la fel de important precum gustul cafelei?
Cafeaua și Instagramul par să fie într-o relație de compatibilitate perfectă. Puțini sunt posesorii de cont pe această rețea de socializare care să nu fi postat, măcar o dată, o ceașcă de cafea decorată, spumoasă, aburindă.
Cafeaua și Instagramul par să fie într-o relație de compatibilitate perfectă. Puțini sunt posesorii de cont pe această rețea de socializare care să nu fi postat, măcar o dată, o ceașcă de cafea decorată, spumoasă, aburindă. Businessurile din domeniu n-au trecut nici ele indiferente pe lângă acest trend, așa că, într-o vreme în care „cafegiii“ sunt tot mai mulți și mai diverși, iar cafelele au cam același gust peste tot, antreprenorii sau marile rețele investesc mai mult în tot ce poate fi instagramabil în localurile lor.
Să te folosești de designul interior ca să-ți vinzi cafeaua, deși sună ironic, e o strategie pe care au început deja de ceva timp s-o urmeze tot mai multe businessuri din HoReCa. Lanțul american de cafenele Starbucks, prezent în România în sistem de franciză, a fost printre trendsetteri. Încercările gigantului de a câștiga popularitate în mediul virtual au fost încununate de deschiderea cafenelelei-fanion din Milano, care a luat cu asalt toate site-urile de design interior, de călătorii și nu numai.
Deschisă sub numele de Starbucks Reserve Roastery, noua cafenea se află în clădirea istorică a Poștei, în Piața Cordusio din Milano, capitala modei. Cu un design care aduce un omagiu culturii espresso-ului italian, cafeneaua măsoară 2.300 de metri pătrați și reunește sub același acoperiș arta prăjirii și metodele inovatoare de a face cafea, totul în inima modei și a culturii italienești.
Milano nu este însă singurul loc unde Starbucks a creionat un loc perfect instagramabil însă. La București, lansarea Reserve Clover, o cafenea amplasată în inima centrului istoric, a făcut ca lucrurile să capete noi proporții dat fiind că acest local a ieșit din tiparele clasice ale cafenelelor Starbucks. „Cafeneaua nu mai este doar un spațiu în care vii pentru a-ți savura băutura preferată, ci este o reflectare a statutului și a stilului de viață pe care fiecare consumator vrea să-l arate apoi pe canalele proprii de social media“, spune Maria Feer, marketing specialist Starbucks România.
Pe Instagram, Starbucks are peste 18 milioane de urmăritori („followers“ în jargonul digital), pagina creată pentru businessul din România numărând 19.200 de astfel de fani. Cei care postează folosind un hashtag care trimite către brandul american au numeroase surse de inspirație intrând în cafenelele Starbucks, unde
designul interior cuprinde de la prezentări grafice ale traseului bobului de cafea – de la plantație în pahar, la citate inspiraționale, numai bune de postat. Pe Insta ajung și băuturile cu un aspect inedit, cu forme creative de latte art, realizate de barista, sau băuturile inspirate de lumea fantastică, ilustrând sirene sau unicorni.
„Ne bucurăm să le regăsim foarte rapid în feed-urile clienților noștri, care postează conținut direct din cafenele. Conținutul generat de utilizatori se regăsește și pe canalele noastre într-o proporție considerabilă, pentru că ne dorim să vadă că suntem impresionați de ceea ce au creat. Vedem numeroase postări și povești (Stories – engl.) în care suntem etichetați de fani pe Instagram sau pe Facebook“, mai spune Maria Feer.
C-un story toți suntem datori, ar spune, poate, un contemporan „convertit“ la religia Instagramului, iar atunci când locul îți aduce o experiență, mai mult decât o ceașcă de cafea, aproape că nici nu mai contează gustul. Cel puțin, nu așa de mult. Unii ne-ar contrazice însă, mai ales că din story în story, se creează adevărate comunități ale cafegiilor în România.
„Eu îmi aleg cafeaua în funcție de gustul care mi se potrivește, de tipul de prăjire, de modalitatea de preparare, de momentul zilei în care o savurez și de originea etică a boabelor de cafea folosite“, spune Maria Feer de la Starbucks.
Americanii au plusat când vine vorba de Instagram, astfel că, la începutul lui 2020, au creat un filtru al cărui rol este să-ți arate ce băutură din cafenea ți se potrivește cel mai bine. Odată ce ai accesat filtrul, faci o scurtă înregistrare video tip selfie și urmărești opțiunile care se derulează pe ecran deasupra capului, doar una dintre băuturi fiind, în final, „câștigătoare“.
De la multinaționale, curentul Instagramului în cafenele a ajuns și la antreprenorii români. Practic, în 2020, prima preocupare a unui investitor care vrea să-și deschidă o cafenea ar trebui să fie, înainte de alegerea furnizorilor, găsirea unui concept care să poată, în timp, să facă localul celebru pe Insta. Aniela Nica, proprietara cafenelei UrBarn, deschisă la finalul lui 2018 în zona Pieței Romane din București, a „mirosit“ acest trend.
„Social Media este, poate, cel mai bun mediu de propagare a informației pentru UrBarn. De la prezentarea meniului, până la anunțurile de evenimente, posibilitatea de a ajunge la public în timp real face ca rețelele de socializare să ne fie partener de încredere. Ne străduim să menținem concordanța dintre fotografiile cosmetizate cu filtre și realitatea produselor, a amenajării interioare și a interacțiunii cu cei care ne vizitează“, spune Aniela Nica.
Instagramul este atât de prezent în viața ei și a cafenelei pe care o deține, încât acolo nu doar postează noutățile, ci și răspunde în timp rapid întrebărilor despre meniu sau despre orice altceva.
„Accesul la internet face lucrurile mai ușoare. În trecut, word of mouth (transmiterea informațiilor din gură în gură – trad.) era, poate, mai valoros decât acum. În 2020, o fotografie bună poate trezi curiozitatea utilizatorilor suficient cât să ne facă o vizită, chiar și în lipsa recomandării din partea unor prieteni.“
Cât despre cafea, la UrBarn ea este aleasă în urma comunicării cu prăjitorul și ajunge să fie aleasă astfel încât să se poziționeze undeva la granița dintre preferințele de gust ale proprietarei și cele ale clienților.
„Când aleg să beau cafeaua în altă parte, aleg mereu o cafea de specialitate. Dincolo de gust, experiența totală contează cel mai mult. Un barista primitor poate compensa lipsurile de altă natură, inclusiv un gust al cafelei care este, poate, diferit de preferințele mele“, mai spune Aniela Nica.
La UrBarn, însăși povestea din spatele localului a atras, încă de la început, „cercetătorii“ de noi locuri din Capitală. Cafeneaua este menită să aducă un tribut vieții la țară, evadarea favorită a antreprenoarei originare din Vrancea. UrBarn este, astfel, „hambarul urban“ (traducerea pentru „urbarn barn“ din engleză, care a dat jocul de cuvinte „UrBarn“) din centrul Bucureștiului, reproducând în designul interior gardul de tablă, banca de la poartă, leagănul din gutuiul bătrân, mesele din lemn vechi și natura abundentă din grădină.
Despre poveste este vorba și în spatele ceainăriei-cafenea Camera din Față, de pe strada Mendeleev din București.
„Aveam vreo patru ani. Ai mei mă lăsaseră la bunici. M-am trezit și, cu ochii încă lipiți de somn, am ieșit din dormitor, am trecut de bucătărie și am ajuns în camera dinspre stradă. Bunica mea stătea în fotoliu, croșetând ca de obicei. La masă, cu ziarul în față și o ceașcă de cafea lângă, bunicul citea cu voce tare. Când m-a văzut, bunica m-a luat în brațe, m-a pupat și m-a întrebat: «Îți fac un ceai cu pâine cu dulceață?» Mirosea atât de frumos a cafea… Am înfulecat repede cea mai bună dulceață din lume și am suflat în ceai să nu mă ard. Avea gust de tei, mentă și puțin busuioc. Mi-e tare dor de zilele acelea“, este povestea Camerei din față, spusă pe site-ul cafenelei.
De aici a pornit un business ridicat în jurul mobilei ca la bunica acasă, al bibelourilor și al mileurilor, al tuturor lucrurilor care, prin aspect, ne proiectează, chiar și pentru câteva minute, în brațele bunicilor. Înapoi în 2020 însă, vârtejul Instagramului a mai dus la o născocire, semnată de trei tineri antreprenori – Cătălin Jianu, Cătălin Stoica și Cristian Voicu. Povestea celor două cafenele Cappuccino Story din zona Vitan a început în 2015 și de atunci se tot scrie (și se desenează), dar nu oricum, ci chiar pe paharele de cafea.
Totul a început dintr-o joacă, în una din zilele în care lucrau la amenajarea primei cafenele și nu aveau încă o idee despre cum vor arăta paharele. Așa că, tot gândindu-se, Cătălin Jianu a început să mâzgălească pe paharele albe tot felul de idei. Primul pahar l-a desenat din joacă și a ieșit un Charlie Chaplin. Au postat paharul pe pagina de Facebook, iar prietenii au început să le ceară diverse desene. De aici a pornit ideea de a face pahare personalizate cu desene, din care clienții să-și poată alege.
„Am înțeles că nu e de ajuns să fim prințesa frumoasă închisă în turnul ei de fildeș, așteptând să vină prințul singur la noi. Am început să postăm pe Facebook ceea ce facem noi. Și am ales să promovăm paharele, cu desene sau cu mesaje haioase. A fost un boom. Am depășit acum 10.000 de like-uri pe Facebook, avem mai puține pe Instagram, dar lucrăm și acolo. Acum toți știu că suntem «ăia cu paharele» și ajung astfel la noi, unde găsesc cafeaua noastră mișto. Și pe noi. Tot mișto“, povestește Cătălin Jianu.
Tehnologia a pus Instagramul în locul ziarului preferat mai demult pentru a însoți savurarea cafelei, iar noile generații nici nu au de ce să se plângă. Într-o vreme în care totul se cumpără „to go“ și se consumă din mers, și Instagramul e mai ușor de ținut aproape decât presa tipărită.
„Important este să ai un pic de diversitate, astfel încât să fie aproape imposibil ca cineva să plece de la tine fără să găsească un preparat pe gustul său“, mai spune Cătălin Jianu.
De diversitate nu duc lipsă cafenelele bucureștene, cel puțin în materie de idei instagramabile. Doar nu trece lună fără un #newplaceintown.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
