Voluptatea contradictiei
Voluptatea contradictiei
Aveam un prieten bantuit de mania contradictiei. Nu stiu de cand anume se procopsise cu boala asta, daca primele lui cuvinte fusesera “Ba nu” sau “Ba da”, in functie de situatie. Nu stiu cum s-a descurcat biata lui mama cu el, avand in vedere ca simtea nevoia sa ia orice simpla afirmatie, sa o demonteze si sa aduca imediat tone de contra argumente, chiar daca, de pilda, afirmatia cu pricina era ceva de genul “Ce cald e afara”.
Tin minte si acum, desi au trecut ani de atunci, cum ne feream sa-l chemam la anumite petreceri sau diverse evenimente sociale, de teama ca toata tarasenia va degenera intr-un conflict armat.
Iar temele de contrazicere erau nenumarate. De pilda, in timp ce ne uitam la un documentar despre Holocaust, am observat ca se incrunta, semn sigur la el ca se pregatea sa gandeasca sau ca fusese lovit de o teorie nou-nouta si zguduitoare. A stat calm cat a durat documentarul, iar eu am inceput sa ma relaxez gandindu-ma ca am scapat ca prin urechile acului si ca incruntarea fusese doar o alarma falsa.
Dupa aceea, in timp ce lumea isi dadea cu pareread despre ce se intamplase in urma cu vreo 50 de ani, prietenul care purta microbul contrazicerii isi face loc printre noi, se suie pe masa si declama cu patos “De fapt, toate astea sunt niste minciuni. Holocaustul nici nu a existat cu adevarat”.
Liniste totala, lume surprinsa, ultragiata, indignata, ochii cat cepele.
Satisfacut de efectul pe care il cautase cu dinadinsul toata seara, respectivul nu se multumeste sa enunte teoria scandaloasa ci se mai si chinuie sa o explice . “Holocaustul nu a existat pentru ca, pe vremea aia, nu aveau o tehnologie destul de precisa incat sa poata fabrica geamuri si mai ales usi etanse. Asa ca, toate gazele alea, in loc sa ramana in incaperile respective, ieseau pe sub usa si pe la balamale. Prin urmare, oamenii nu aveau cum sa moara”.
Dupa care, foarte mandru de descoperirea stiintifica, s-a dat grabit jos de pe masa, incercand probabil sa-si programeze un interviu pe la vreo televiziune insetata de asemenea bombe.
Insa a luat-o cu adevarat la picior cand un alt prieten, la fel de “Gica contra”, i-a propus sa-l inchida in bucatarie (a carei usa nu se putea lauda cu un grad mare de etanseitate), cu gazele de la aragaz in plina functiune, iar apoi sa-l recupereze dupa circa o jumatate de ora. “Sunt convins ca o sa fii viu si nevatamat si asa o sa-ti demonstrezi perfect si teoria”, i-a spus marelui om. Care insa a fugit cat de repede a putut, iar apoi a plecat din tara (pura coincidenta, sunt convinsa).
Probabil le spune acum spaniolilor ca, de fapt, americanii au inventat Inchizitia si ca Miguel de Cervantes era in realitate italian.
raluca.badea@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
