Vinuri de primăvară sau florile din pahar

În prag de primăvară, dacă știți ce vinuri să alegeți, veți avea surpriza ca atunci când le turnați în pahar simțurile să vă fie invadate de parfum de magnolie, lavandă, trandafir, liliac sau chiar de fân proaspăt cosit. Închideți ochii, duceți paharul de vin la nas, inspirați adânc, și cu puțină pricepere veți evada din iarnă direct pe un câmp de flori. După Afaceri Premium vă propune câteva soiuri pentru a putea experimenta această magie senzorială.

La începutul lunii februarie, producătorul de vin Avincis din Drăgășani a lansat cupajul Cuvee Grandiflora din recolta anului 2011. Data lansării nu a fost aleasă întâmplător, februarie marcând începutul anului viticol, după cum nici numele vinului nu este o întâmplare. Acesta face trimitere la aromele florale ale vinului, un cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot, care amintește de parfumul magnoliei.

Avocații Cristiana și Valeriu Stoica, cei care dețin crama Avincis, spun însă că dincolo de parfumul florilor a mai existat o inspirație, nuvela „La Grandiflora“ scrisă de Gib Mihăescu în anii ’20, a cărei intrigă se desfășoară în Drăgășani, în jurul grădinii de vară Grandiflora. Într-un vechi tratat de botanică, o specie de magnolie poartă numele de Grandiflora, iar acum splendida floare parfumează licoarea lansată de cei doi avocați, chiar în prag de primăvară.

Deși nu păreau a fi destinați să devină podgoreni, avocații Stoica și-au descoperit pasiunea pentru vinuri după o vizită la conacul pe care l-au moștenit. Au învățat limbajul vinului, i-au descusut secretele, iar acum pot spune sincer că licoarea fermecată răsfață trei simțuri esențiale: văzul, mirosul și gustul. Desigur ultimele două sunt cele mai importante și de multe ori un pahar de vin bun îl transpune pe cel care-l savurează într-o călătorie senzorială în care strugurii sunt dezmierdați cu o întreagă paletă de arome.

„Aromele florale pot sugera parfumul de trandafir, lavandă, flori albe, violete sau citrice. Sunt însă și arome fructate, care ne poartă cu gândul la fructe roșii sau negre, citrice, prune, fructe tropicale, pepene galben sau măr. De asemenea sunt arome care ne amintesc de gustul sau mirosul specific unor condimene precum piperul, vanilia, nuca de cocos, alunele sau tabacul dulce. Acest lucru se datorează învechirii în butoaie de stejar, cu precădere în cazul vinurilor roșii. Sau există vinuri albe care pot avea o textură olfactiv-gustativă vegetală sau de plante aromatice, eucalipt, sparanghel, mărar sau agrișe“, spune Cristiana Stoica.

În timp ce cunoscătorii pot identifica rapid aromele din vin, neinițiatii le pot simți dacă au în față o listă de arome sau pot folosi roata aromelor din vin, o invenție a chimistei de origine americană Ann C. Noble, care a oferit publicului larg primul instrument de percepție a acestora, unde sunt listate diferitele tipuri de parfum.

„Fiecare soi are arome caracteristice, dar în funcție de zonele de unde provin, de vinificație, fiecare vin, produs din același soi de struguri, poate avea arome diferite“, explică Simona Mardale, marketing & sales manager al Liliac, amb Wine Company.

Deși poate face trimitere la floare, numele Liliac al cramei are legătură de fapt cu mamiferul zburător de noapte care se află în turnurile bisericilor transilvănene din zona unde sunt situate podgoriile. Cu toate acestea, vinurile roșii din portofoliu au arome de liliac, iar crama nu exclude să folosească această asociere în viitor.

Feteasca albă din portofoliul Liliac are inițial arome puternic florale combinate cu note ierboase de fân proaspăt. Feteasca regală este un vin floral ce se deschide cu arome de flori de câmp, dar la final face loc nuanțelor de pere coapte și pepene galben.

Gewurtztraminer are aromă de trandafir, mosc, continuă cu lychee și la final dezvăluie condimente, iar Feteasca neagră vine cu aromă specifică de gem de prune afumat, cireșe amare și, deși este mai puțin floral, poate avea ușoare urme de vanilie.

În cadrul procesului de vinificație, specialiștii pot folosi diferite metode prin care pot accentua anumite arome, dar acest lucru ține de flerul fiecăruia. Însă gustul și mirosul unui vin sunt influențate direct de terroir-ul de unde își ia caracteristicile.

Spre exemplu, solurile argilos-calcaroase, terenurile în pantă și expunerea graduală la soare împreună cu influența unor cursuri de apă din zonă, imprimă mineralitate și structură vinurilor produse. Este cazul vinurilor Avincis, podgoria fiind situată în apropierea râului Olt.

„Strugurii înșiși, prin aromele și soiurile lor, constitue fundamentul unei întregi arhitecturi olfactive și gustative“, spune Cristiana Stoica.

Vinurile albe ale Avincis au arome florale, de plante aromatice sau de fructe tropicale și au o aciditate echilibrată. De cealaltă parte, vinurile roșii sunt caracteristice prin arome de violete, fructe de pădure roșii și negre sau condimente și au tanini catifelați.

Aromele sunt determinate de soiul de struguri și se dezvoltă în timpul procesului de fermantare. Nu trebuie confundate cu buchetul, care se formează în timpul procesului de maturare a vinului.

Gastronomie