Viitorul mobilei la Salonul de la Paris
Salonul de Mobila de la Paris, care si-a inchis portile luni, a incercat, ca in fiecare an, sa ofere o avanpremiera a tuturor tendintelor acestei piete, care, din pacate, a urmat tonul dat de toate celelalte sectoare economice anul trecut, aflandu-se oarecum in cadere libera
Salonul de Mobila de la Paris, care si-a inchis portile luni, a incercat, ca in fiecare an, sa ofere o avanpremiera a tuturor tendintelor acestei piete, care, din pacate, a urmat tonul dat de toate celelalte sectoare economice anul trecut, aflandu-se oarecum in cadere libera. Paradoxal, mobilierul de bucatarie a fost un segment foarte prosper, inregistrand o crestere a vanzarilor de 3%, astfel incat a ajuns sa reprezinte nu mai putin de 19% din piata totala. O explicatie pentru aceasta evolutie surprinzatoare ar fi dorinta oamenilor tot mai angoasati de de a se refugia intr-o zona de calm, asociata cu aromele imbietoare si reconfortante ale copilariei. Astfel, persoane care nu si-au reinnoit sufrageria de ceva ani buni, nu ezita cand vine vorba sa aloce o suma cu multe zerouri in coada pentru remobilarea completa a bucatariei, de preferinta cu piese din cele mai recente “colectii”.
Pe langa succesul fulminant al mobilierului de bucatarie, Salonul de la Paris a fost marcat si de alte teme importante pentru acest an: habitatul corespunde modificarilor socio-comportamentale? Designerul de mobilier trebuie sa creeze nevoia sau sa starneasca dorinta? Este publicul general preocupat de aspectul ecologic al mobilierului? Ce inseamna de fapt mobilier clasic? Cele sase pavilioane amenajate in cadrul Salonului au incercat sa raspunda la aceste intrebari, ba chiar sa prefigureze eventualele tendinte pe termen scurt si mediu. Daca o mare parte din spatiul expozitional a fost consacrat elementelor care s-au adresat exclusiv profesionistilor din domeniu, pavilioanele VillAge si Métropole au atras mii de vizitatori, deoarece viziunile indraznete sau, dimpotriva, mai mult retro, precum si prototipurile expuse in premiera merita vazute.
Métropole este sectia de design contemporan, care a fost gazduita anul acesta de un pavilion nou-nout, proiectat si construit special pentru acest scop de arhitectii Valode & Pistre. Pavilionul se intinde pe 18.000 de metri patrati, are doua etaje, iar elementele predominante sunt lumina, sticla si metalul. Tema centrala a sectiunii Métropole s-a intitulat “Viitorul?”, o intrebare vaga dar bine delimitata in mai multe subdiviziuni: mobilier de interior, de bucatarie, baie si gradina, precum si accesorii (inclusiv covoare si obiecte decorative) si corpuri de iluminat.
In cadrul acestui pavilion, designerul olandez Hella Jongerius (care s-a lansat in cadrul consortiului Droog Design) a primit premiul “Creatorul Anului” pentru 2004. “Operele” sale se regasesc de altfel la Museum of Modern Art din New York sau Design Museum din Londra si includ, pe langa mobilierul de interior si de birou, numeroase obiecte ceramice si textile, care se contopesc adesea cu piesele de mobilier.
Un stand foarte popular a fost cel organizat de VIA, asociatia industriei franceze de mobila, care promoveaza tinerii creatori. VIA a administrat doua expozitii separate anul acesta: “Apartament” – mobilierul modern conceput special pentru o cladire tipica pariziana din secolul 19 de catre Frederic Ruyant si prototipuri semnate de cei 14 castigatori ai premiilor VIA, selectionati pentru originalitatea conceptelor si fezabilitatea industriala a proiectelor.
De asemenea, unul dintre punctele de atractie ale Salonului a fost piesa “Hudiini” semnata de Laurent Janvier – o masa foarte joasa, cu patru sertare care se poate transforma intr-o masa pentru sufragerie sau un birou, cu doua bancute pe care pot incapea patru persoane.
Tot in cadrul pavilionului Métropole, Design Lab Research a expus 20 de prototipuri create de tineri designeri si selectate pentru originalitatea materialelor folosite. De pilda, FranA§ois Azambourg a transformat mai multe fibre optice intr-o increngatura imensa in forma si cu utilizare de candelabru , iar “Canard Lacté” ( sau, mai pe romaneste, Rata Lactee) de Catherine Levi si Sigolene Prebus este tot un candelabru, de data aceasta format din sticle de un alb laptos, in care s-au introdus nenumarate becuri. La randul sau, creatorul Alain Berteau este responsabil pentru un sistem de canapea denumit Mood, din piele argintie, si care poate fi configurat in nenumarate moduri, dupa dorinta utilizatorilor.
Tot pentru cei carora nu le e teama de mobila mai “neobisnuita” a fost, probabil, expus si “Buldong”, in esenta un obicet de mobilier in forma de carnat, lung de noua metri, legat cu sfori, acoperit cu material textil si umplut cu polipropilena. “Carnatul” respectiv este foarte maleabil si poate lua forma unui scaun sau orice altceva doreste utilizatorul.
Pe langa Métropole, un alt pavilion care nu a dus lipsa de utilizatori a fost VilleAge, structurat ca un fel de sat de catre consultantul in design Daniel Rozensztroch, cu o esplanada si patru “cartiere” – secolele 17 si 18, Imperiul si Directoratul, Al doilea Imperiu si Art Nouveau, precum si Modernismul de la inceputul secolului 20. Acest pavilion a dorit sa demonstreze ca mobilierul classic (atat reproduceri cat si piese originale) se poate incadra perfect in decorul urban contemporan.
Agreabil, dar fara a aduce neaparat lucuri foarte noi, Salonul de Mobila de la Paris a reusit totusi sa ofere un prim indiciu asupra tendintelor din mobilier din acest an. Urmeaza Targul International de Mobila din KA¶ln (19-25 ianuarie). raluca.badea@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
