Cultură /TENDINTE
Viitorul 3.0
Seamana cu un "science fiction", dar e "science faction" (anticipare, nu anticipatie). Toti ne intrebam (sau ii intrebam pe altii) cum va arata viitorul. Ceea ce starneste, de obicei, o gramada de probleme, luari de atitudine si consideratii "responsabile"
Seamana cu un “science fiction”, dar e “science faction” (anticipare, nu anticipatie). Toti ne intrebam (sau ii intrebam pe altii) cum va arata viitorul. Ceea ce starneste, de obicei, o gramada de probleme, luari de atitudine si consideratii “responsabile”. Dar presupunand ca incalzirea globala ne va ierta sau vom gasi un mijloc de a ne adapta, cum va arata viata noastra cotidiana in 2050, de exemplu?
O prima schimbare majora ar putea veni din faptul ca nu vom mai avea nevoie de telefoane mobile, dupa cum sustin unii cercetatori. In 2005 CEO-ul Nvidia prevedea ca in viitor comenzile vocale vor fi transmise via Wi-Fi,
printr-un chip aflat in buzunarul de la piept al camasii. Voice over Internet Protocol VoIP va converti apoi semnalele vocale in date transmise prin net catre servere care identifica vocea apelantului, apoi se face conexiunea cu persoana cautata. Simpla pronuntare a numelui destinatarului ar putea fi suficienta pentru a-l apela (instant voice messaging).
Un scenariu mai apropiat e acela al telefonului ca radar. Prietenii din agenda vor putea fi monitorizati si un semnal ne va avertiza daca se afla in apropiere (asta desigur numai daca acestia au chef sa fie gasiti si nu opresc optiunea respectiva). “O tendinta clara este cea de convergenta a echipamentelor mobile pe care le purtam acum cu noi”, spune Victor Kapra, editor-sef la go4it! “Telefonul mobil va avea capabilitati de instrument de plata, de card de identitate si ne va oferi informatie si entertainment oriunde, la o calitate si cantitate neimaginabile inca.”
Cea mai spectaculoasa si mai asteptata schimbare e clar cea presupusa de prezenta androizilor, care vor forma 10 % din populatie, conform estimarilor lui Ian Pearson, autor al Atlasului Viitorului, futurolog la British Telecom. In “BT Technology Timeline”, el explica: “Honda si Sony fabrica deja mici androizi, si nu doar din amuzament, ci pentru ca pot fi utili in casa, la treburi marunte sau ca surori medicale”. Nu va asteptati sa apara la usa niste comandanti de tipul lui Data (Star Trek) care sa stearga praful, ci doar niste versiuni mai rudimentare, in mare parte din plastic si metal, nu foarte departe de ce se vede in “I, Robot”, conform lui Pearson.
“In privinta robotilor, este clar ca acestia vor deveni o prezenta obisnuita oriunde: in magazine, in companii, acasa”, adauga si Victor Kapra.
“Deja magazinele bucurestene vand aspiratoare roboti (la 3.000-5.000 de euro) care isi fac treaba autonom in timp ce “stapanul” este plecat si se incarca singuri la priza. Iar in Coreea exista un ambitios program guvernamental de promovare a robotilor care sa indeplineasca rolul de baby-sitter, senior-sitter, pet-sitter sau de educatori in gradinite. Robotii, cu infatisare mai mult sau mai putin “umana” vor fi agenti de marketing sau hostess in marile centre comerciale si de afaceri, in aeroporturi s.a.m.d”.
Ne asteptam deci ca orice gospodarie a membrilor clasei de mijloc sa fie dotata cu un robot pe post de “servitor” si asta in doar 15 ani. “De altfel, la viteza cu care se misca tehnologia astazi, cred ca este hazardant sa facem modele ale civilizatiei pentru anul 2050. Mai potrivit este sa ne imaginam ce va fi peste 10-20 de ani, adica la orizontul anilor 2020”, adauga Kapra.
Excursiile in alta realitate si experientele 3D (inclusiv senzoriale) direct prin lentilele de contact vor fi ceva obisnuit. Oamenii vor putea atinge lucruri din realitatea virtuala, le vor si simti si vor putea interactiona cu ele. Astfel ca un lucru care se va schimba sigur e semnificatia relatiilor la distanta… Oricum vom fi conectati intre noi prin net si cipuri, iar unii cercetatori sunt de parere ca nici nu va mai fi nevoie sa mergem la serviciu. Ce nevoie ar fi, daca va fi posibila descarcarea memoriei cuiva pe computer, asa cum prezice Pearson, iar cariera ar putea continua si in absenta angajatului.
Teatre cu holograme in aer liber, muzee particulare, tratamente prin satelit – cativa forumisti isi pun imaginatia la incercare pe site-ul New York 2050.com. Mare parte din viata orasului se va desfasura sub clopote de sticla, iar cladirile cu 100 de etaje vor fi obisnuite. Un forum de pe MSN adauga cateva elemente: ploaie la comanda, haine dintr-un fel de elastomer cu circuite electronice care iti permite sa schimbi oricand imprimeul si culoarea…
Cat despre moda, ea va arata cu totul altfel, iar atelierele creatorilor vor fi adevarate laboratoare tehnologice. Nu doar materialele vor fi inovatoare, ci si tehnologia care va fi incorporata in design. Astfel, cercetatorii vad in globul de cristal rochii cu telecomanda, GPS si radio, din organza, cupru, carbon si inox, sau bluze dintr-o combinatie de nickel si titaniu care isi scurteaza sau lungesc manecile in functie de fluctuatiile de temperatura. Deja exista pe piata Clone MiniDisc Jacket, o haina cu minidisc player Sony incorporat, iar Adidas a lansat pantoful sport cu cip incorporat care monitorizeaza distanta parcursa.
Filmele si literatura SF nu trebuie subestimate. Faptul ca termeni si concepte precum clonarea, realitatea virtuala si identificarea biometrica sunt acum obisnuite se datoreaza in parte tehnologiei asa cum apare ea in filmele si literatura SF de acum o vreme.
Dean Economou, chief technologist la Centre for Networking Technologies for the Information Economy (CENTIE), spune ca oamenii de stiinta s-au inspirat din ce au vazut pe ecrane, iar scenaristii la randul lor
s-au inspirat din cercetarile oamenilor de stiinta. E un cerc vicios? Mai ales ca, spre deosebire de scenaristii de la inceputul erei SF, care aveau o libertate mai mare de fantezie, acum stiinta moderna pretinde acuratete. Chiar si in filme.
Si Pearson recomanda vizionarea filmelor: “E foarte sanatos sa te uiti la filme, pentru ca ele dezvolta o singura varianta si merg pana la capat, exagerand totul de multe ori, asa ca stii de ce trebuie sa te feresti”, spunea intr-un interviu.
Minority Report (2003) e unul dintre filmele admirate pentru veridicitatea scenariului. Deloc surprinzator, avand in vedere ca au avut un consilier de la MIT, John Underkoffler. Povestea se intampla in 2054 si toate “minunile” se bazeaza pe tehnologii existente.
De altfel, vizionarea filmelor va fi o modalitate rudimentara de evadare, de vreme ce majoritatea vom avea o a doua viata virtuala (nu neaparat in Second Life). Gartner, o firma de consultanta din SUA, prevede ca 80% din utilizatorii activi de net (plus toate companiile importante) vor avea o a doua viata pana in 2011.
Viitorul imaginar
Scriitorul si editorul de carte Bogdan Hrib (pasionat de SF) e de parere ca “revolutia informatica va continua si treptat va crea mari probleme psihice omenirii (sociopatii, agorafobii)”. “Nu vom cuceri cosmosul, dar ne vom lupta pentru energiile din spatiul cosmic (soare), vom aduce minereuri de pe Luna, Marte sau asteroizi.” In plus, prin parcuri (sub orice forma ar fi ele) vom putea intalni nepoti cu bunicii lor de 110-115 ani.
Victor Kapra, editorul Go4 it!, adauga: “Realitatea virtuala va fi, de asemenea, un domeniu care va cunoaste o explozie. Ne vom petrece din ce in ce mai mult timp, sub chip de avataruri, in universuri gen Second Life care vor reproduce fie lumea reala actuala, fie pe cea trecuta (Roma antica, de pilda)”.
Cultură /TENDINTE
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
