Unde esti tu Tepes, doamne....?!?

Vlad Tepes a ramas in istorie ca un domn autoritar, sever si crud. Si-a impresionat contemporanii, care l-au poreclit Tepes, datorita ingeniosului sistem de tortura si executie folosit – teapa. Numele sub care mai este cunoscut, cel de Dracula, devenit, datorita unei abundente literaturi, prototipul unui tiran sangeros, se datoreaza faptului ca tatal sau se numea Vlad Dracul (de la Ordinul Dragonului, organizatie cavalereasca din acea epoca). In 1476, Tepes a intrat in Valahia cu ajutorul Moldovei si al Transilvaniei. Aceasta a treia domnie a sa nu a durat decat cateva luni. Vlad a fost asasinat pe campul de lupta, intr-o batalie cu turcii. A fost decapitat, iar capul sau a fost dus la Constantinopole, ca o dovada irefutabila a mortii sale.

Nu am inceput intamplator cu cateva amanunte istorice legate de anul 1476 si de Vlad Tepes. Acestea sunt, mai nou, legate de un club bucurestean, “Myth 1476”. Amplasat in zona istorica a Capitalei (Lipscani), localul este amenajat ca un vechi castel din cea de-a doua jumatate a secolului 15, ce nu doreste insa sa aiba vreo legatura cu toate miturile despre vampiri.

Canapele elegante, masute simple din lemn masiv, perdele transparente, scuturi, palose, sabii, armuri ce amintesc de trecutul sangeros te fac sa te intorci in timp. Singurul inconvenient ar fi ca linistea “vechiului castel” e tulburata de muzica house. Nu ai sa gasesti nici menestrelul de la palat si nici vreun bufon nu-ti va aparea de dupa draperii cu vreo gluma proasta. Combinatia dintre muzica futurista si decoratiile medievale este oarecum stranie, dar nu si deranjanta.

Peretii caramizii sunt acoperiti cu picturi ce infatisseaza scene din viata stapanitorilor din acea perioada, cu domnite, iatacuri, calesti trase de cai si lupte sangeroase.

Pe langa bauturile specifice oricarui local, meniul iti ofera posibilitatea de a alege si ceea ce nu se afla prin pagini, mai putin vreun cocteil pe baza de sange…

Curios fiind sa stiu ce legatura exista intre anul 1476 si local, am oprit o “domnita” chelnerita si am intrebat-o. Surprinzator, desi lucra acolo de ceva timp, nu avea habar nici macar de domnia crudului Vlad Dracul. Am renuntat la ideea de a-mi astampara setea de cunoastere si am pornit in “explorare”. Mi-a atras atentia o impresionanta armura, situata intr-un colt, pe care am facut imprudenta de a o atinge. Spun imprudenta fiindca am avut nenorocul ca matahala din tabla sa se descompuna in fata mea! Aviz amatorilor…

Cultură