Un leggo de design renascentist

Danemarca s-a dorit intotdeauna un fel de Mecca a stilului arhitectural si a designului interior, iar danezii se considera, pe buna dreptate zic unii, niste zei atoatestiutori din acest punct de vedere. Tara a fost, se pare, construita in spiritul frumosului si al functionalitatii, incepand cu intrerupatoarele pentru lumina si terminand cu faimosii carnati danezi (vezi traditionalul mic dejun picant care poate fi gasit in orice cafenea sau bistro).
Cum Copenhaga este capitala Danemarcei, nu se putea ca tocmai aici peisajul sa fie mai putin impresionant. Nu e nevoie decat de o vizita scurta in cateva localuri daneze pentru a aprecia pe deplin toate acele idiosincrazii specific daneze, cum ar fi papusile-fantome care tin loc de lampi la Bankerat si mobila atat de comoda de la Det Gule Hus.
Danemarca poate fi vizitata in orice perioada a anului, fie si numai pentru a admira toate aceste “opere de arta” ale designerilor de interior, dar cei cu adevarat pasionati poate ca ar trebui sa mearga la Copenhaga in mai, la Zilele Designului si ale Arhitecturii (16-18 mai).
Singurul paradox e acela ca tocmai Centrul Danez de Design, cel mai mare muzeu de gen din tara, pare sa fie lasat in paragina. Singurele expozitii de aici sunt una de lampi si o alta de Leggo. Pentru o viziune mai buna asupra capitalei, plimbarile sunt cea mai buna solutie. Expozitia de cutite a lui Arne Jacobsen – care arata atat de futuristic in 1968 incat Stanley Kubrick a folosit-o si in “2001: A Space Odyssey” – poate fi vazuta la Centrul de Design. Dar, la fel de bine, la faimosul hotel Radisson SAS Royal, amenajat integral de Jacobsen, puteti manca folosind aceste cutite. Hotelul este recunoscut pentru scaunele sale “Lebada” si “Ou”, de asemenea piese de muzeu, dar pe care va puteti aseza aici.
Duminicile pot fi plictisitoare in Copenhaga pentru ca toate magazinele si mare parte dintre atractiile turistice sunt inchise sau, asa cum se intampla la Designer Zoo, inchid in jurul orei 15.00, chiar si sambata. In restul saptamanii insa, va puteti bucura din plin de shopping, o activitate deloc de evitat in Danemarca. Vesterbro ar putea sa va incite la cheltuieli neprevazute, la fel si Girlie Hurly si Illums Bolighus de pe Amagertorv 10, din principalul cartier de shopping, magazin specializat in design traditional danez.
Tot la capitolul sfaturi utile s-ar putea incadra si “nu mancati noaptea tarziu” decat daca va puteti multumi cu un kebab si asta in conditiile in care “noaptea tarziu” incepe dupa ora 10 pm. Unul dintre putinele locuri unde se mai poate servi masa dupa aceasta ora este restaurantul italian Pasta Basta. Departe de a fi vreo capodopera arhitecturala, se mandreste insa cu cel mai bun peste din oras.
Piata Primariei este mereu animata de evenimente culturale, concerte, expozitii de arta, festivaluri. Principala strada comerciala din Copenhaga, Stroget, este de asemenea foarte populata. Printre alte obiective turistice demne de vizitat se numara cladirea cu arhitectura futurista Black Diamond care gazduieste un corp al Bibliotecii Regale, Mica Sirena din povestile lui Andersen care “locuieste” pe o piatra si, bineinteles, Tivoli, care este deopotriva gradina botanica si parc de distractii.
Tivoli pare un labirint misterios unde poti avea surpriza unui butic de suveniruri ascuns dupa un colt, a unui trenulet cu copii galagiosi care face turul parcului, a unui vapor-restaurant sau a celei mai frumoase privelisti din toata Copenhaga – aceea vazuta din turn, de acolo de unde se pot observa toate acoperisurile orasului.
Copenhaga este destul de fidela perioadei renascentiste – castele venerabile, case care fac parte din patrimoniul national, hoteluri create si amenajate de designeri faimosi. Tinerii artisti vin din urma cu o viziune moderna asupra obiectelor de decor.
“Orasul-ilustrata”, cum i se mai spune, este atat o opera de muzeu el in sine, cat si un loc viu, o metropola “la minut”. Ca si jocul Leggo, traditional danez, Copenhaga este colorata, accesibila si avangardista fara sa faca vreun efort special in sensul acesta.
Doi litri de bere la micul dejun. Nu, nu este o sugestie pentru turisti, este ceea ce obisnuiau sa consume zilnic marinarii danezi, povestesc ghizii de pe vasele de croaziera interne care pleaca in fiecare zi pentru o ora din pitorescul port Nyhavn (sec. 17). De pe vas se pot observa simboluri ale erei renascentiste cum ar fi Casa Bursei, dar si cladiri mai moderne precum noua Opera din Copenhaga.
Candva numit “nebunaticul nord”, portul aflat in regiunea nordica a orasului nu mai are acum parte nici de marinari betivi si nici de bordeluri arhipline, ci doar de case de secol 18 restaurate si vase dotate dupa ultima tehnologie.
Sunt putine restaurantele cu stele Michelin care sa serveasca bivol asezonat cu mosc pe post de specialitatea bucatarului. Dar, la fel de putine restaurante sunt atat de pasionate si de dedicate traditiilor nordice asa cum este Noma. Condus de Rene Redzepi, un “chef” care a fost maestru bucatar si la French Laundry (California), localul serveste combinatii artistice de ingrediente scandinave cum ar fi crevetii Greenland, crustacee din insulele Faroe, alge marine din Islanda, rubarba, macrise, alune de padure, zmeura si, bineinteles, bivol cu mosc.
Cateva dintre cele mai interesante baruri se afla de-a lungul Nansensgade, o strada cu sens unic cunoscuta pentru buticurile sale cu design etno-sic. Aici se afla Barbarella, un cocktail-lounge retro-kitsch unde puteti savura o bere Cuban Bucanero si muzica funk si soul, si Culture Box, un bar nou in care mixeaza DJ-i internationali de renume cum ar fi Derrick May si Mouse on Mars.
Danemarca este recunoscuta si pentru grija pe care o are pentru natura. Tendintele eco-friendly sunt aici la ele acasa. Veti gasi asadar intrerupatoare care economisesc curent electric decuplandu-se singure daca nu mai sesizeaza miscare in camera, case cu panouri solare, sisteme moderne de folosire a energiei eoliene.
Rareori Danemarca ajunge la 25 de grade Celsius si atunci toata lumea gafaie nemultumita de “canicula”. In miezul verii nu sunt mai mult de 15 grade, ceea ce este ideal pentru danezii care se plimba nestingheriti pe strazi in pantaloni scurti si slapi.
Locuitorii sunt recunoscuti pentru amabilitatea lor. In afara de faptul ca aproape toti – tineri si batrani deopotriva – vorbesc fluent limba engleza, sunt si foarte dornici sa va ajute cu indicatii despre cum se ajunge pe vreo strada anume, ba, mai mult, sunt dispusi sa faca jumatate de drum cu voi pentru a se asigura ca ati inteles bine care e directia.