Cultură /Eveniment
Un calendar "verde"
Mereu m-am intrebat ce legatura au pneurile cu frumusetea si senzualitatea femeilor din calendarul Pirelli si de ce au ales italienii acest tip de marketing.
A trebuit sa merg la evenimentul de lansare ca sa inteleg puterea de atractie pe care o exercita calendarul tocmai prin arta cu care reuseste sa impacheteze un mesaj grav, serios, intr-un ambalaj cat se poate de seducator.
Din 1964 si pana astazi, cu o pauza intre 1975 si 1983, Pirelli a construit poate cel mai celebru calendar din lume, cladindu-si astfel si propria imagine. La Berlin, intr-o locatie plina de semnificatii – The Station, istoricul depou feroviar ce facea legatura, la finele secolului al 19-lea, cu Dresda, Viena si Praga – a fost lansata editia din 2009. Fotograf: celebrul Peter Beard; decorul ales de el: Botswana (Beard face naveta intre New York si Kenya de peste treizeci de ani. Tot el a selectat si fetele, intr-un casting despre care spune ca este cel mai placut lucru din tot evenimentul). Astfel, dupa editia asiatica de anul trecut, unde Patrick Demarchelier a contopit perfect atmosfera din vechile case de ceai cu modernismul actualului Shanghai, Pirelli s-a mutat pentru 2009 intr-unul dintre putinele locuri din Africa ce au ramas inca salbatice, libere si nestricate de om: delta raului Okavango si peisajul arid al Desertului Kalahari. In spatele fiecarei poze sta o poveste si filmul “making of” al calendarului deseneaza foarte inspirat atat curajul si umilinta modelelor in fata naturii (fetele s-au scaldat in noroi langa elefantii de cateva tone, s-au urcat in copaci inalti de cativa zeci de metri si s-au lasat “calcate” de niste vietati cu multe, multe picioare), cat si fragilitatea naturii in fata umanitatii. Si mesajul este clar: deja nu mai e de-ajuns sa incetam cu distrugerile, e timpul sa reconstruim, sa replantam si sa batem in retragere, pentru ca altfel nu vom mai avea diversitate si, implicit, nici frumusete. Prin obiectivul aparatului lui Peter Beard, natura se revolta impotriva incapacitatii fiintei umane de a combina cresterile si perpetua dezvoltare cu respectul pentru natura si diversitate. Singura speranta a umanitatii este chiar frumusetea, si femeia lui Beard este descrisa ca o sursa de viata, o creatura puternica si naturala a carei frumusete este inca neatinsa, iar rezultatul final este un calendar-jurnal pe care fotograful il compara cu o sculptura vie. Paginile sunt intesate de colaje de fotografii, citate si observatii ale artistului asupra problemei exploziei demografice si a epuizarii tuturor resurselor lumii in care traim. Elefantul reprezinta deopotriva fragilitatea naturii si furia cu care aceeasi natura striga dupa ajutor, si secventele in care elefantii ridica nori de praf in jurul modelelor sau le acopera cu apa si noroi au puterea de a-ti aduce aminte ca omul ar trebui sa fie doar o piesa fragila in ecuatia lumii, si nu “o molima”. Iar daca pentru a-si transmite mesajul Beard a “ambalat” totul foarte frumos, sau viceversa, cei care vor sa vada fetele vor asculta si mesajul transmis de fotografii, fie. Mi se pare o solutie buna. Pentru ca vazand Berlinul (unul dintre cele mai “verzi” orase din Europa) de la inaltime, cu mii si mii de luminite ce “pateaza” intr-un mod frumos pamantul, realizezi ca linia de demarcatie dintre frumos si obositor (citeste: urat, nociv, dezastruos) este foarte subtire. Si a fost de mult incalcata. Asta subliniaza calendarul cand infatiseaza fetele alaturi de lesuri de pasari sau cranii si oase ale unor animale rapuse de timp sau om. In varsta de 70 de ani, Peter Beard a atras atentia in nenumarate randuri asupra problemei celor peste un miliard de oameni pe care-i adaugam populatiei globale la fiecare zece ani, o problema prea putin dezbatuta de liderii mondiali ai momentului. El a primit 2 milioane de euro pentru realizarea calendarului, desi s-a oferit sa o faca si gratis. A cedat in cele din urma pentru ca, nu-i asa, este si el om…Cultură /Eveniment
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
