Când nu trasează noi planuri pentru dezvoltarea companiei pe care o conduce - producătorul de vopsele Policolor, Irina Măndoiu își împarte timpul între liniștea și rutina prietenoasă a weekendurilor petrecute acasă, în curte, și călătoriile în afara țării. Unde s-ar întoarce de nenumărate ori? Ne povestește chiar ea
Experiența Irinei Măndoiu în coordonarea vânzărilor, în distribuție, operațiuni și strategie comercială numără peste 20 de ani.
Experiența Irinei Măndoiu în coordonarea vânzărilor, în distribuție, operațiuni și strategie comercială numără peste 20 de ani. În septembrie 2020, ea a preluat rolul de CEO al companiei producătoare de lacuri și vopsele Policolor-Orgachim, după ce, anterior, fusese director comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local, care controlează companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita și Rarăul. La Albalact, a lucrat timp de 15 ani, pe diferite poziții – national KA & trade marketing manager, sales director, director comercial și deputy general manager.
Când nu trasează noi planuri pentru dezvoltarea companiei pe care o conduce acum, Irina își împarte timpul între liniștea și rutina prietenoasă a weekendurilor petrecute acasă, în curte, alături de prieteni și de cei trei căței, și călătoriile în afara țării. Unde s-ar întoarce de nenumărate ori? Ne povestește chiar ea.
„Pentru că în timpul săptămânii dorm destul de puțin și sunt foarte activă, aștept cu nerăbdare lentoarea și libertatea care vin odată cu weekendul. Încetinesc ritmul și aloc mai mult timp pentru mine și plăcerile mele. Fiind adepta planificărilor, îmi organizez din timp zilele libere, pentru că anticiparea lucrurilor plăcute îmi creează o stare de liniște și confort.
Fiecare sâmbătă începe negreșit cu mic dejunul preferat – ouă Benedict și cafea cu lapte, savurate pe terasa casei mele, sub razele soarelui de dimineață. Dacă în timpul săptămânii mă dedic activităților profesionale, în weekend aloc mai mult timp celor trei căței, parte integrantă a familiei, pe care îi plimb, îi duc la veterinar sau la concursuri canine.
De la cafeaua de dimineață savurată în liniște și pe îndelete nu mă abat niciodată. Dar viața e foarte frumoasă și în afara rutinei. De aceea, păstrez uneori pentru weekend câte un element nou, surpriză, și o activitate total diferită, care să mă surprindă chiar și pe mine. Restaurantul unde luăm masa uneori și care ne place este Piccolo Mondo, iar Margarita înseamnă întotdeauna weekend.
Pentru că iubesc mâncarea bună și savuroasă, începând cu pandemia, rutina mea de weekend s-a schimbat. M-am transformat dintr-o persoană extrem de activă în afara casei (mers la restaurant, film, teatru) într-o gazdă dedicată, pasionată de gătit și de experimentat rețete noi și prânzuri tematice, inspirate din vacanțele mele. Sunt mereu curioasă să descopăr tradiția culinară din țările în care călătoresc și să încerc cât mai multe preparate locale, pentru ca apoi să le reproduc la mine în bucătărie pe cele care mi-au rămas în suflet.
Vara, weekendurile sunt preponderent în jurul grădinii și în aer liber, iarna – la gura șemineului, cu o carte bună sau cu prietenii de suflet la o degustare de vin, organizată chiar de soțul meu, un veritabil cunoscător, și nu doar din punctul de vedere al varietății sau al calității diferitelor soiuri, ci și din cel al asocierii cu mâncărurile. Tot iarna, reiau o mai veche pasiune, cea a construcției de puzzle-uri uriașe, de peste 4.000 de piese, cu landscape-uri celebre.
În afară de vacanțele principale de peste an, îmi planific și câteva weekenduri prelungite, iar Italia este destinația preferată oricând pentru aceste escapade. Oriunde în Italia, am călătorit în toate provinciile și este țara mea de suflet, fără exagerare. Nu am găsit încă nimic care să nu-mi facă plăcere acolo: de la mâncare și vin până la oameni prietenoși și sate pitorești. Oriunde merg, merg cu toată inima, dar Italia este mereu o idee bună. Cel mai memorabil weekend a fost unul petrecut în zona Bresciei, împreună cu niște prieteni pasionați de mașini de epocă. Nimic nu poate fi mai relaxant decât să conduci un Triumph din 1966 sub soarele regiunii Emiglia Romana, înconjurat fiind de lacuri, castele, podgorii și livezi de măslini.
De asemenea, în fiecare an îmi planific o vacanță în SUA și acolo cel puțin un weekend îl petrec în New York. Nu degeaba este denumit «The City». New York este orașul care îți oferă tot: spectacole, muzee, parcuri, străzi aglomerate, street food și fine dining – sandviciurile din New York sunt cele mai gustoase, iar cele mai surprinzătoare combinații aici le-am găsit, ca să nu mai spun de hot-dog, care e un must în New York.
Recent, am descoperit Iordania într-un late-weekend. O noapte am petrecut-o în deșertul Wadi Rum, sub cerul liber, atât de înstelat încât aveai impresia că poți atinge stelele cu mâna. A fost o experiență de neuitat și de neegalat, pe care o recomand oricui, măcar o dată în viață.
De multe ori îmi aleg destinațiile de vacanță și în funcție de prietenii cu care călătoresc. Dar am câteva criterii peste care nu trec niciodată: îmi place să merg în locuri sigure, curate, cosmopolite și cu mâncare bună. Și, așa cum spune un proverb chinezesc, nimeni nu realizează cât de frumos e să călătorești, până nu ajunge acasă și își odihnește capul pe perna veche și familiară.
Cele mai multe dintre weekendurile din această vară mă vor găsi în curtea casei mele, deoarece nu agreez aglomerația urbană și de pe șosele, iar acasă mi-am creat în timp tot confortul de care am nevoie pentru a mă relaxa pe deplin și a-mi primi prietenii.“
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
