Training pentru neuroni

Intr-o manastire din nordul Indiei, calugarii tibetani fac yoga aproape dezbracati intr-o camera in care sunt numai 4 grade Celsius. Niciunul dintre ei nu sufera de frig. Ba, mai mult, sunt asistati de cateva ajutoare care le asaza pe umeri prosoape tinute in apa cu gheata. Intr-o ora prosoapele sunt uscate.
Oamenii de stiinta care au studiat calugarii inca mai incearca sa explice fenomenul fizic prin care acestia reusesc sa genereze atat de multa caldura, dar sunt la unison de acord cu o singura teorie: mintea poate manipula trupul sa faca cele mai neasteptate lucruri. Adica, atunci cand suntem stresati, raniti sau doar ne este frig, putem sa rezolvam problema concentrandu-ne.
Herbert Benson, profesor in medicina la Harvard Medical School si presedinte al Institutului Medical Mind/Body din Boston, a dezvoltat teoria unui “raspuns de relaxare” pe care il descrie ca fiind “un raspuns psihologic opus stresului”.
Acesta poate reduce schimbarile din metabolism, poate regla frecventa respiratiei, bataile inimii si poate realiza termoreglarea. Echipa lui Benson foloseste aceasta tehnica pentru a trata anxietatea, depresia, hipertensiunea, insomnia, furia excesiva, chiar si infertilitatea. “Vreau sa investighez prin ce alte feluri de meditatie se pot controla activitati fizice ale organismului care pana acum se credeau de necontrolat”, spune profesorul.
Un alt doctor, specialist in hipnoza, Paul McKenna, sustine ca depresia si dependenta pot fi tratate numai cu ajutorul mintii, mai exact prin “spalarea creierului”, adica prin alterarea rutinei la nivel cerebral si crearea de noi obiceiuri la care corpul sa poata reactiona in acelasi mod.
Asa ca, daca nu tii neaparat sa devii un radiator uman, poti macar sa te antrenezi pentru a fi mai fericit. “Creierul este sursa tuturor actiunilor noastre”, spune Susan Greenfield, una dintre cele mai mari specialiste in neurologie din Marea Britanie. “Si este un organ cu obiceiuri. Tot ceea ce trebuie sa faci e sa-i schimbi obiceiurile.”
Materia cenusie este esenta fiintei umane. Toate gandurile si actiunile noastre pornesc de la nivelul cerebral.
De fapt, creierul este singurul organ care ne determina personalitatea. Ca orice organ, insa, functioneaza si la nivel fizic. Iar celulele care il compun, precum si legaturile dintre acestea se deterioreaza odata cu inaintarea in varsta.
“Cand vorbim despre imbatranirea creierului, nu trebuie sa ne gandim neaparat la un lucru rau. Cum sunt ridurile, de exemplu”, glumeste Greenfield. “Un creier matur este mai bun decat unul tanar”. Si chiar daca neuronii nu se regenereaza, problema nu este neaparat a disparitiei lor, ci a disparitiei legaturilor dintre ei (sinapse). Solutia – “gimnastica neurobica”. “Creierul este ca un muschi – cu cat exersezi mai mult conexiunile cerebrale, cu atat vor fi mai puternice”, explica Greenfield.
Din fericire exista nenumarate gadget-uri pe piata care sa testeze agilitatea mentala. Din pacate, nu sunt de ajuns pentru a mentine un creier tanar care are nevoie si de activitati simple pentru a preveni pierderea memoriei, cum ar fi dezlegarea de cuvinte incrucisate sau rezolvarea unui puzzle. “Exercitiul meu preferat este sa invat o limba straina noua”, spune Greenfield, care sustine ca este important sa alegeti o activitate care sa va provoace placere – “Daca incepeti sa va faceti griji ca nu ati terminat exercitiile de ‘neurobica’, atunci efectul este invers”.
Intr-o generatie a computerelor care gandesc pentru noi si care promit sa devina mult mai puternice la acest nivel in curand, ce nevoie mai avem sa ne mentinem creierele in forma? “Agilitatea mentala va fi cu siguranta imbunatatita cu ajutorul dezvoltarii tehnologiei care sfideaza din ce in ce mai tare deteriorarea fizica” ar putea fi raspunsul. “Dar pierdem esentialul pentru ca, chiar daca nu este foarte bun la calcule aritmetice, creierul stie sa compuna simfonii, sa scrie romane si sa aiba simtul umorului”, spune Greenfield.
Afirmatia conform careia un om nu foloseste mai mult de 10% din creierul sau si ca, daca ar reusi sa “acceseze” si celelalte 90 de procente, ar putea obtine puteri mentale superioare este falsa. De fapt, chiar si cea mai simpla actiune presupune functionarea tuturor partilor creierului in acelasi timp.
Unele alimente sunt recunoscute pentru felul in care ajuta la o mai buna functionare a creierului – anumite vitamine, proteine, carbohidrati si grasimi (in special cele care contin acidul gras omega-3). In acelasi timp, expertii in neurologie sustin ca gimnastica aerobica de intensitate moderata precum si stimularea mentala (“gimnastica neurobica”), cum ar fi rezolvarea de puzzle-uri sau probleme matematice, pot intarzia deteriorarea memoriei care apare odata cu inaintarea in varsta. Adica “foloseste-l sau il vei pierde”. Concentrarea, memoria si abilitatile de a rezolva probleme sunt toate afectate de o dieta nesanatoasa. Peste 80% din creier este format din apa. Asadar, prima si cea mai importanta regula ar fi ca “un creier sanatos este un creier hidratat”. Apoi, spre disperarea celor care tin vreo cura de slabire, cea mai mare parte a energiei create de creier se formeaza din glucoza generata de carbohidrati. Vitaminele B, aflate in alune, carne, oua si cereale integrale sunt vitale si ele.
La fel ca si grasimile “bune” cum sunt acizii omega-3 si omega-6 (somon, sardine, ton, ulei de masline) care ajuta la refacerea celulelor. In urma studiilor s-a aflat ca acei copii care au avut o nutritie saraca in acizi omega-3 in timpul cresterii au dezvoltat un IQ mai scazut decat ceilalti.
La fel de important este si aportul de fier. Lipsa acestuia cauzeaza deficiente in concentrare si o memorie slaba. Femeile intre 20 si 30 de ani sunt cele mai dispuse la lipsa de fier (carne rosie, oua, alune, cereale). S-a demonstrat chiar, in urma unor studii, ca femeile cu anemie au reale probleme cu sarcinile cognitive de la serviciu.
In plus, daca vreti sa va asigurati ca nu veti avea de-a face cu Alzheimer, evitati grasimile saturate. Conform unor studii efectuate in America, s-a demonstrat ca persoanele supraponderale au cu 50% mai multe sanse sa sufere de boala Alzheimer la batranete. Nici cofeina nu este un aliment bun pentru creier. Desi, pe moment, creste activitatea la nivel cerebral, in timp dezvolta probleme precum anxietatea si depresia.

Tehnologie /TENDINTE