Tips & Tricks. Lego, clopoței sau animale diverse - ce antreprenori și manageri și-au făcut colecții cu fiecare din aceste obiecte?
„Să-ți vând un pont!“ este, probabil, una dintre expresiile – folosite în mediul de business, dar nu numai – specifice culturilor din toată lumea. Cele mai bune surse de inspirație sunt, de cele mai multe ori, oamenii de lângă noi, așa că După Afaceri Premium dă sfară în țară și îi pune pe reprezentanții din lumea businessului în fața unor provocări mai puțin stresante decât cele din viața de zi…
„Să-ți vând un pont!“ este, probabil, una dintre expresiile – folosite în mediul de business, dar nu numai – specifice culturilor din toată lumea. Cele mai bune surse de inspirație sunt, de cele mai multe ori, oamenii de lângă noi, așa că După Afaceri Premium dă sfară în țară și îi pune pe reprezentanții din lumea businessului în fața unor provocări mai puțin stresante decât cele din viața de zi cu zi a afacerilor.
Când ne gândim la colecții, poate că prima dată mintea fuge la cele valoroase, cu opere de artă scumpe. Dar în realitate, adevărata valoare o dau amintirile cu care se încarcă fiecare obiect din orice colecție. Fie ea de magneți, de clopoței sau de… Lego. Aflați cine și-a făcut o colecție din fiecare din aceste obiecte citind rândurile de mai jos.
Mihai Marcu, CEO și președintele operatorului privat de sănătate MedLife:
„Colecționez de peste 20 de ani piese rare cumpărate din București, dar și de la anticariate și licitații din diverse orașe europene. Din colecția personală fac parte peste 500 de hărți, manuscrise, litografii, monede și arme cu tăiș. Am organizat o serie de expoziții și am dezvoltat propriile muzee. Totul este legat de pasiunea mea pentru români, de dorința de a-mi găsi identitatea și de a o lăsa moștenire copiilor mei. Primele hărți le-am cumpărat în 1995, apoi au urmat piese din târgurile de la Obor, Pantelimon sau Valea Cascadelor, dar și de la expoziții de profil, anticariate din marile capitale europene și online de la casele de licitații. Am urcat în sute de poduri, șuri, am coborât în beciuri și am urcat drumuri neasfaltate în vârf de munte, chiar și noaptea. Cea mai veche piesă este o hartă din 1483. O piesă specială este albumul de buzunar al umanistului brașovean Johannes Honterus, album din 1564. Honterus este cel ce a adus luteranismul în spațiul Țărilor Române și cel a cărui statuie se află în fața Bisericii Negre din Brașov. O altă piesă unică este cartea ilustrată publicată în 1688 după călătoria în Transilvania a germanului Elias Hesse, un personaj excepțional pentru acele vremuri în care călătoriile erau riscante și extrem de lungi.“
Cristian Preotu, fondatorul grupului Le Manoir, din domeniul gastronomiei fine:
„Cred că orice colecționar evoluează în timp. Cu cât o colecție este mai complexă, cu atât putem să observăm istoricul și personalitatea colecționarului. Primele mele colecții au fost cele clasice din copilărie, trecând prin filatelie, anumiți autori sau albume de muzică. În momentul în care apreciez mult un scriitor, încerc să-i cuprind cât mai amănunțit opera, iar acest lucru se transformă în colecție: ediții originale, scrisori, obiecte sau fotografii, pentru a înțelege cât mai bine contextul operelor. Colecțiile mele cele mai aprofundate în acest moment sunt despre scriitori ca Hemingway, Paul Morand sau Panait Istrati, dar alți autori sunt la fel, în curs de studiu. La aproximativ 20 de ani, am început să colecționez vinuri, iar la 22 de ani cumpărasem primele tablouri. Atât colecția de vinuri, cât și cea de artă constituie, pe lângă plăcerea colecției și a frumosului, un patrimoniu, o investiție care se amplifică în timp. Vinurile colecționate provin în general de la marile castele din Franța, dar am și unele dintre cele mai bune vinuri din România, Italia sau Spania. Printre acestea se regăsesc, din mai mulți ani, Mouton Rothschild, Petrus, Leroy sau Rezerva de la Davino, începând cu 2006, primul an de producție pentru unul dintre cele mai bune vinuri românești. Colecția de artă este axată pe pictura românească clasică, cu tablouri semnate de Nicolae Tonitza, Eustațiu Stoenescu, Isachie Popescu, George Lowendal, iar tematica mea preferată o reprezintă portretele. Este întotdeauna interesantă vizita la o galerie de artă sau un muzeu care propune vizionarea unei colecții, fiindcă, pe lângă artă, se percepe și viziunea celui care a colecționat. Acum, această experiență este posibilă și în anumite restaurante.”
Ana Consulea, chef cofetar, fondatoarea braseriei Zexe și a gelateriei Zelato:
„Colecționez animăluțe din diverse materiale și cu diverse funcționalități. Primul obiect a fost o minirață din porțelan luată din Montmartre. Am continuat cu o tăviță din alamă în formă de pește, luată de la Circa 1703-3071, magazinul meu preferat de obiecte recondiționate, iar mai apoi cu un elefant din lemn din Camerun, o lumânare elefant din India, o pisică din Barcelona, un porc Mangalița de la arhitecta mea Laura, un opritor de ușă în formă de cățel pe nume Giuseppe și multe altele. Fac asta de vreo șase ani, îmi place foarte mult să mă înconjor cu obiecte care au o însemnătate, care îmi aduc aminte de un loc, de un om, de un moment. Nu le iau niciodată doar pentru că sunt frumoase. Îmi plac toate, așa că nu pot spune care îmi este cel mai drag.”
Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România:
„Sunt colecționar de Lego. Am început acum 18 ani și în timp am construit cea mai mare colecție privată de Lego din lume, fără ca acesta să fi fost scopul inițial. Ca antreprenor, când nu găseam soluții la problemele mele curente, mă retrăgeam în sălile de Lego și construiam, de multe ori fără hartă! Cred că Lego te ajută exponențial în creativitate, este foarte bun pentru gândirea pe mai multe planuri simultane și, pentru mine, a reprezentat «odihnă activă». La colecția completă am lucrat personal 95% și se desfășoară pe o suprafață de 3.200 de metri pătrați.
Colecționez, de asemenea, magneți-suvenir din călătorii. Am reușit să culeg în ultimii 20 de ani, de pe toate continentele, 12.500 de modele unicat și încă 3.500 de dubluri. În total, 16.000 de piese rare din cele 211 țări vizitate și peste 11.000 de orașe, sate sau comunități. Este ca un jurnal al vieții, ieftin și eficient în a retrăi emoțiile locurilor. Eu am evitat să fiu prins în mreaja colecțiilor scumpe și sofisticate și am ales să fiu prizonierul unor colecții simple, dar care au puterea ascunsă de a te lăsa liber. Pentru că, în final, ești captivul a ceea ce posezi, și nu invers.
Mi-am investit timpul și în alte trei colecții ce rămân confidențiale, din care una este dedicată special nepoților mei (astăzi încă nu am niciunul, dar simt că voi avea cel puțin 14!). Nepoți care cu siguranță vor aprecia colecția unică de «aventuri» de la «bunicul» și care îi va incita și pe ei să le urmeze!”

Adina Plopeanu, proprietara hotelului Privo din Târgu-Mureș:
„Cuvântul «suvenir» derivă din limba franceză «souvenir», obiect care reprezintă, evocă o amintire. De când am început să călătoresc, am fost turistul care a căutat întotdeauna o amintire care să-l lege de acel loc, care să-i reamintească de clipele petrecute în acele locuri. Am început ca un turist clasic, colecționând magneți sau alte suveniruri, până când am descoperit clopoțeii. Colecționez aceste mici și gălăgioase obiecte de peste 20 de ani și am acum peste 70 de clopoței de diferite culori, materiale, lucrați manual sau cu diferite forme atipice. Atât de mult am început să îndrăgesc aceste suveniruri încât la nunta mea și a soțului am oferit invitaților, bineînțeles, clopoței ca mărturii și, probabil, acel clopoțel va rămâne pentru mine cea mai frumoasă amintire. Acum nu putem vizita un oraș fără ca ai mei copii să-mi spună: «Mama, să nu uităm de clopoțel!».“
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția