Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață

Tips & Tricks: Bijuteriile Bucureștiului: „Care este clădirea dumneavoastră preferată din București?“ Așa a sunat provocarea noastră pentru cinci oameni din business

„Să-ți vând un pont!“ este, probabil, una dintre expresiile - folosite în business și nu numai - specifice culturilor din toată lumea. Cele mai bune surse de inspirație sunt, de cele mai multe ori, oamenii de lângă noi, așa că După Afaceri Premium dă sfară-n țară și pune reprezentanții din lumea businessului în fața unor provocări mai puțin stresante decât cele din viața de zi cu zi a afacerilor.

Tips & Tricks: Bijuteriile Bucureștiului: „Care este clădirea dumneavoastră preferată din București?“ Așa a sunat provocarea noastră pentru cinci oameni din business
Tips & Tricks: Bijuteriile Bucureștiului: „Care este clădirea dumneavoastră preferată din București?“ Așa a sunat provocarea noastră pentru cinci oameni din business · Foto: După Afaceri

„Să-ți vând un pont!“ este, probabil, una dintre expresiile – folosite în business și nu numai – specifice culturilor din toată lumea. Cele mai bune surse de inspirație sunt, de cele mai multe ori, oamenii de lângă noi, așa că După Afaceri Premium dă sfară-n țară și pune reprezentanții din lumea businessului în fața unor provocări mai puțin stresante decât cele din viața de zi cu zi a afacerilor.

„Care este clădirea dumneavoastră preferată din București?“ Așa a sunat provocarea noastră pentru cei cinci oameni din business ale căror răspunsuri le regăsiți mai jos. Varietatea răspunsurilor și a modului de interpretare a acestei întrebări e lesne de remarcat. Unii au vorbit despre locuri pe care le asociază cu propria copilărie, iar alții despre imobile care le-au schimbat planurile și care își așteaptă a doua șansă la viață. Ce e cert este că peisajul arhitectural al Capitalei nu duce lipsă nici de bijuterii deja șlefuite, nici de păsări Phoenix care așteaptă să renască din cenușă.

Camelia Ene,

CEO al MOL România, subsidiara locală a grupului petrolier maghiar MOL:

„Aș dori să vă propun o vizită altfel la unul dintre cele mai cunoscute muzee din țară – Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.

Mulți dintre noi păstrăm amintiri ale vizitelor făcute la acest muzeu în copilărie, cu școala sau cu părinții, însă un lucru mai puțin cunoscut este istoria clădirii care adă­postește această instituție prestigioasă de cultură și știință.

Ea a fost inaugurată în 1908, într-o ceremonie la care au participat însuși Regele Carol I, prim-ministrul de atunci Dimitrie Sturdza și principalele figuri politice și culturale ale vremii.

A supraviețuit celor două războaie mondiale, cutremurelor și trecerii timpului, devenind unul dintre punctele de reper ale Bucureștiului.

Ceea ce mă fascinează la Muzeul Grigore Antipa este îmbinarea foarte reușită dintre vechi (tradiția și istoria se reflectă pe fațada muzeului, construită după desenele inginerului Grigore Cerchez) și modern (clădirea a fost renovată în 2011, iar expoziția permanentă a fost modernizată).

Începând din anul 2018, MOL România a încheiat un parteneriat cu Muzeul Grigore Antipa, în baza căruia am sprijinit financiar activitățile de mentenanță, logistică, precum și pe cele de natură științifică desfășurate aici. Îi invit pe toți cei care au drum prin Piața Victoriei să își facă timp pentru a admira măcar câteva momente această clădire impunătoare și plină de istorie și, de ce nu, să își planifice o vizită în acest minunat muzeu.“

Rudi Vizental,

CEO al ROCA Investments, divizia de investiții care face parte din Impetum Group:

„Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, supranumit și Casa cu Lei, este locul în care dezvoltarea arhitecturală impozantă de la începutul secolului al XX-lea se intersectează cu istoria. Clădirea îmbină mai multe stiluri arhitecturale și a fost construită de Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), descendent al marii și vechii familii a Cantacuzinilor și unul dintre cei mai bogați români din acea vreme. Acesta îl angajează în 1901 pe arhitectul Ion Berindei să realizeze planurile pentru castelul din Calea Victoriei. Inaugurarea a avut loc după cinci ani, iar la ceremonie au participat 600 de invitați, printre care și viitorul Rege Ferdinand cu soția Maria.

În 1928, edificiul i-a rămas moștenire nurorii Nababului, Maruca, cea care, în 1937, se căsătorește cu George Enescu, marele compozitor și muzician român. Fiind greu de administrat, palatul este închiriat Consiliului de Miniștri. George Enescu și Maruca au locuit în casa din spatele palatului, pentru câtă vreme au trăit în România.

În urmă cu zece ani, când m-am mutat în București, nu reușeam nicicum să mă adaptez. Arhitectura și aerul din Capitală diferă mult de cele din Arad. Țin minte că am descoperit această clădire într-o duminică ploioasă, mi-a schimbat complet starea de spirit și m-a făcut să înțeleg că tot ce trebuie să fac este să ies din casă și să-mi deschid ochii și mintea.“

Sorin Preda,

CEO și fondator al dezvoltatorului imobiliar Global Vision:

„Sunt pasionat de istorie și am avut ocazia să pot reda prezentului un simbol arhitectural al anilor interbelici, printr-un amplu proces de consolidare, renovare și restaurare a unei clădiri-simbol din centrul Bucureștiului. Este vorba despre clădirea Brătianu 10.

Pentru mine, istoria este un domeniu fascinant. Am început să citesc istorie imediat cum am învățat, de fapt, să citesc. Luam poveștile bătăliilor din cărți și le puneam în scenă în curtea bunicilor, cu săbii de lemn, imaginându-mi că îmi conduc oștenii spre victorie. Joaca aceea s-a transformat în ceva mult mai profund peste ani și anume în dorința de a aduce lecțiile trecutului aproape de ceea ce trăiesc în fiecare zi.  Orașul nostru are câteva bulevarde mari care reprezintă identitatea estetică și urbanistică a Bucureștiului modern: Magheru, Bălcescu și Brătianu. Edificiile de patrimoniu de pe aceste bulevarde poartă cu ele evoluții culturale, artistice și generaționale de mai bine de 100 de ani.

Îmi amintesc că prin 2010 obișnuiam să merg foarte mult pe jos, în special pe aceste bulevarde. Fotografiam detalii arhitecturale și mă întrebam care era ritmul vieții pe bulevardul din centrul Capitalei în perioada interbelică, cum se schimbau stilurile, cum erau preluate și traduse influențele franțuzești la noi și transformate în stilul neoromânesc, pe care îl vedem mai raționalizat și în cazul clădirii Brătianu 10. Aveam un intens sentiment de explorator și țineam un jurnal de «clădiri frumoase» din oraș, despre care mă informam apoi și completam puzzle-ul de date: cine a proiectat clădirea, cu ce scop, ce destinație a avut, în ce s-a transformat etc.

Din toată perioada mea de explorare urbană, cel mai mult m-a atras centrul Bucureștiului – zona Colțea și bulevardul Brătianu. Așadar, în 2012 am decis împreună cu echipa Global Vision că vom renova și reda centrului istoric al Bucureștiului clădirea Brătianu 10, aflată la intersecția bulevardului cu Strada Doamnei, construită între anii 1925 – 1926, după planurile arhitectului Paul Smărăndescu.

Brătianu 10 face parte dintr-un ansamblu, împreună cu edificiul fostului Credit Funciar Rural, de pe Strada Doamnei 22, pentru care a fost cerută arhitectului Smărăndescu extinderea, dar și transformarea și armonizarea arhitecturii vechiului sediu cu cea a noii clădiri monumentale. Asta se întâmpla într-o primă etapă, înainte de Primul Război Mondial. Aici, în corpul vechi de pe strada Doamnei 22, au fost imprimate primele bancnote BNR, vechile bilete ipotecare, în iunie 1877.

Stilul ales inițial era academist – ceea ce vedem acum la Casa Centrală a Armatei (1912, Dimitrie Maimarolu), Biblioteca Centrală de Stat la București (St. Burcuș), Palatul de Justiție din Craiova (I. N. Socolescu) – de factură neoclasică, cu accente neobaroce (Louis XV și XVI, modernizate), doar că după izbucnirea războiului proiectul nu a mai fost executat.

Un nou proiect a fost întocmit apoi, tot de arhitectul Smărăndescu, cel din 1925 și, de fapt, clădirea actuală pe care am restaurat-o noi recent. Din 1949 și până în 2002, aici, în clădirea Brătianu 10, a funcționat Institutul Național de Informare și Documentare. Iar din 2002 până la preluarea de către noi a fost neutilizată.

A fost o muncă de durată și migală, atât pentru a reuși să conservăm estetica fațadelor, cu brâuri și cornișe, ancadramente și balcoane din piatră bogat ornamentate, elemente decorative cu semnificativă valoare istorică și arhitecturală, cât și pentru a asigura rezistența și stabilitatea imobilului, prin lucrări ample de consolidare, reabilitare și restaurare.“

Florian Gheorghe,

head of office department în cadrul companiei de consultanță Active Property Services:

„Una dintre clădirile mele preferate din București este Metropolis Center, un exemplu reușit de dezvoltare a unui proiect imobiliar modern, care păstrează caracterul istoric al amplasamentului. Pe acest amplasament a funcționat prima tipografie din București, construită în 1919, fațada de cărămidă a acesteia fiind perfect conservată în cadrul actualului proiect imobiliar care funcționează aici din 2009.

Astăzi, Metropolis include birouri, săli de întâlniri și spații comerciale la parter, iar în fața clădirii este amenajată o piațetă cu spații verzi și loc de socializare, frecvent folosită de angajații și locuitorii zonei.“

Răzvan Nica,

fondator și managing director la BuildGreen, consultant local pe segmentul de certificări sustenabile și dezvoltare a clădirilor eficiente:

„Excel One este o clădire care încă nu există fizic, dar este un model de clădire verde pentru viitor, care include toate acele principii și valori legate de dezvoltarea sustenabilă, implementate la un loc: surse de energie regenerabilă, materiale ecologice, tehnologii care să minimizeze emisiile de CO2, soluții smart atât din punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere financiar.

În general, renovarea este percepută ca având nevoie de o investiție mai mare comparativ cu a construi aceeași clădire de la zero. Posibil și așa să fie. Deși, cu un design și un plan de dezvoltare foarte bine puse la punct, bazate pe soluții istețe de dezvoltare sustenabilă, nu este neapărat nevoie. Acesta este principiul de la baza Excel One. Dincolo de argumentul pragmatic însă, există și un substrat emoțional.

Excel One a luat naștere într-o zi de weekend, după o plimbare în parcul Cișmigiu. Era o zi foarte frumoasă de primăvară și aveam o conversație relaxată cu soția mea. Fix atunci ne-am oprit în dreptul clădirii: veche, se vedea clar patina timpului asupra ei și faptul că avea nevoie de un proces serios de renovare. În același timp însă, noi am văzut și povestea din spatele ei, dar mai ales povestea pe care ar putea să o scrie dacă ar fi salvată. Clădirea se află pe bulevardul Cobălcescu, este un imobil vechi, negustoresc, construit în jurul anului 1918 și lăsat în paragină după 1990.

Specificul activității noastre ne oferă privilegiul de a cunoaște multe clădiri valoroase, majoritatea înainte ca ele să fie construite, aflate în faza de design.

Excel One a fost clădirea care ne aștepta pe noi – nu o clădire de renume sau cu o istorie bine cunoscută, ci fix una dintre acele multe clădiri vechi, dar de valoare din București, acoperite de patina timpului și de indiferența trecătorilor.

Acum clădirea este încă în etapa de design, urmează în curând să înceapă construcția. Gândim atât pragmatic, cât și sufletește. Excel One va fi acea clădire-emblemă care intră în portofoliul BuildGreen, cu un grad aparte de implicare din partea noastră.“

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția