Tango, parillas si Evita Peron

E la moda de ani buni in Italia ca vacanta de sarbatori sa o petreci in insule sau intr-o croaziera in locuri exotice si dupa aceea, bronzat fiind, sa mergi la schi. Se pare ca noi avem o influenta extinsa din partea acestei tari
si nu doar in moda si specialitati culinare.
Poate ca suna snob, dar cand majoritatea ofertelor agentiilor de turism prezinta astfel de locatii, de la vis la realitate este doar un pas (care uneori implica si creditul in varianta lui noua, pentru vacante). Designerii intretin si ei aceasta magie, cum altfel decat lansand la sfarsitul lunii noiembrie, pentru luna decembrie “Colectia de croaziera”.
Astfel, din ce in ce mai multi povestesc despre vacante la soare in toiul iernii. Revansa la schi se ia in luna februarie, si cred ca ar trebui profitat in urmatorii cativa ani de acest sport, caci, odata cu incalzirea lenta dar constanta a climei, nu mai e mult pana cand schiul va face parte din istorie, ca si luptele cu gladiatori. In ceea ce ma priveste, nu stiu daca decizia unei vacante in Argentina a fost o consecinta a unei tendinte de a schimba intr-o zi de zbor anotimpul. Iar Buenos Aires reprezenta, inainte sa ajung acolo, capitala Argentinei si orasul pe care involuntar il asociez cu unul dintre cele mai frumoase dansuri ale planetei: tangoul.
Orasul are peste 12 milioane de locuitori in mare majoritate de descendenta spaniola si italiana, vorbesc spaniola si au religia romano-catolica. Cu toate ca tara isi revine dupa o perioada economica dificila, care a lasat amintiri dureroase, ca turist beneficiezi de un confort excelent, nefiind semne evidente ale unor probleme financiare.
Primul si cred ca si singurul moment cand am constientizat acest aspect a fost cand, platind cu card la un magazin de marochinarie am fost intrebata daca doresc sa achit integral sau in rate, si, daca prefer rate, in cate? A fost momentul in care am realizat ca in magazine exista optiunea de a plati in rate, desi absolut orice produs incepe de la valori de cativa dolari. Nimic in rest nu tradeaza vreo problema.
Cluburile si discotecile devin aglomerate dupa miezul noptii. E un oras caruia ii place sa petreaca, cina se ia la ora 10 pm dupa care tango!!! Sunt multe variante de a vedea spectacole tango: de la cafenele in care danseaza amatori, pana la cateva restaurante cu showuri glamour, cu profesionisti, coregrafie si costume demne de Hollywood (in ciuda preturilor ridicate ce includ cina si spectacolul, o asemenea seara este o experienta ce nu trebuie ratata!).
Am dorit sa avem o perspectiva cat mai completa asupra orasului, asa ca l-am impartit pe zone: La Recoleta, Palermo, San Telmo, La Boca, El Centro si Puerto Madero. S-a dovedit a fi o decizie buna caci fiecare din aceste cartiere este diferit si merita fara indoiala o vizita.
La Recoleta este un cartier rezidential, linistit, cu proprietati luxoase ce gazduieste pe cateva artere faimoase case de moda europene si americane, restaurante exclusiviste, precum si galeriile de arta cu pictorii cei mai bine cotati.
Punctul de atractie este insa cel mai vechi cimitir al orasului: La Recoleta, un obiectiv turistic neobisnuit pentru alte destinatii, este, fara indoiala, unul dintre cele mai vizitate locuri ale orasului.
La intrare primesti o harta a aleilor si nu este intamplator caci cimitirul gazduieste peste 6.400 de constructii (este foarte greu de folosit termenul corect de cavouri pentru ca nu arata deloc asa) dintre care circa 70 de mausolee sunt declarate monumente nationale.
Temple grecesti, piramide, case in miniatura, adevarate monumente – gazduiesc figurile proeminente ale tarii, inclusiv celebra Evita Peron.
Palermo a luat fiinta ca un cartier cu parcuri splendide si terenuri de fotbal pentru clasa instarita. Astazi este insa locul de intalnire al iubitorilor de arta, literatura si gastronomie. Este cunoscut ca fiind cartierul cu boutique-uri ale tinerilor designeri si de decoratiuni interioare.
San Telmo are in centrul sau cea mai veche piata – Dorrego, locul de desfasurare a unor targuri in aer liber in fiecare weekend, animate de artisti de strada.
La Boca, cel mai vechi si cel mai colorat cartier, cu artisti ce isi expun operele pe marginea strazii si case de diferite culori. La Bombonera (cutie de bomboane) este stadionul unuia dintre cele mai prestigioase cluburi de fotbal, unde cel mai iubit star, Diego Maradona, a jucat ani la rand. Se spune ca este o adevarata experienta argentiniana sa vezi un meci pe acest stadion. Chiar la iesirea din stadion, un cuplu dansa tango pe trotuar, in acordurile muzicii ce rasuna pe strada (si nu se filma un clip publicitar…).
El Centro – cu Plaza de Mayo – o piata ce a gazduit majoritatea evenimentelor sociale si politice. Casa Rosada – resedinta oficiala a presedintelui si sediul guvernului-are, la primul etaj, balconul celebru din care Evita Peron se adresa maselor. Teatrul Colon, unul dintre primele patru din lume ca acustica si infrastructura, a fost o experienta placuta (Giselle a fost un balet splendid, indelung aclamat de spectatori).
Puerto Madero este locul celor mai noi restaurante, cluburi si magazine gazduite de vechile docuri. Am petrecut seara de revelion intr-unul dintre aceste restaurante si pot spune ca a fost o experienta unica. Restaurantul era specializat in gratarele de vita “parrillas” – greu de descris in cuvinte gustul care nu are nici o legatura cu ceea ce cunoastem noi in Europa. Ce m-a impresionat insa a fost faptul ca la fiecare masa vedeai doua-trei generatii. Cu alte cuvinte, in mod traditional seara dintre ani se sarbatoreste alaturi de familie: parinti, bunici. M-am gandit automat la ultimul revelion pe care l-am petrecut cu parintii… a fost de mult….Poate ca ar trebui sa ne puna pe ganduri.
Pana la miezul noptii se serveste masa, iar odata ce numaratoarea inversa s-a terminat si toti ciocnesc un pahar de sampanie, se dezlantuie, da, chiar se dezlantuie dansul, cu o energie greu de imaginat.
Pe malul apei sunt alte petreceri, de fapt sunt petreceri in restaurante si petreceri in afara restaurantelor, in aer liber, ce tin pana dimineata….
La sfarsitul vacantei am alocat o zi pentru o excursie in Delta Tigre. O experienta dificil de comparat cu alte destinatii. Navighezi pe canale, admiri natura si nu in ultimul rand proprietatile spectaculoase de pe maluri. Se poate cumpara o proprietate de la 10.000 de dolari pentru o casuta mica, ridicata pe niste barne de lemn, cu acoperis de stuf, pana la case luxoase cu toate facilitatile, pentru cateva sute de mii de dolari. Ce face extrem de scump locuitul in delta este nu atat pretul caselor, cat costul tuturor serviciilor. Pe canale trec, dupa un orar bine stiut, “barca banca”, “barca supermarket”, “barca pentru transport la scoala” etc.
Am enumerat atractiile care s-au transformat in amintiri placute. Argentina este o tara care are insa mult mai mult de oferit daca ne gandim la Patagonia si Pampas, in special pentru cei ce iubesc natura.