Tacerea e de aur

Inainte de iPoduri, de alarme de masini sau de caderi financiare zgomotoase, linistea era un bun mai des intalnit si ca sa dai de ea nu trebuia sa calatoresti pana in desertul Gobi sau alte tinuturi indepartate. Omenirea (mai ales cea urbana) este supusa in momentul actual unor eforturi auditive peste puterile sale. Nu suntem creati pentru a suporta ultimele sonerii de mobil testate de unii in metrou, zgomotul picamerului dimineata sau celelalte sunete cu care orasul spune buna dimineata prin portavoce locuitorilor sai.

Tacerea de care avem cu toti nevoie se poate gasi insa pe o banca in parcurile bucurestene, pierduta printre pernele dintr-o ceainarie, la o cina luata la inaltime sau chiar in centrul orasului. O zi linistita in Bucuresti ar incepe cu un mic dejun (14 Ron) la Delicateria Traiteur din Dorobanti. Din haosul traficului central intri in Delicaterie si te trezesti deodata intr-o zumzaiala placuta de magazin provensal inconjurat ca de Craciun de cadouri gourmet. Putin mai in spate, chiar pe terasa (cat inca mai e soare), se gasesc cateva mese aranjate parca cu drag de o frantuzoaica rumena in obraji. Croissante, cafea cu lapte si pisica vecinilor ce da tarcoale pe terasa sunt de ajuns sa te ajute sa evadezi in linistea animata a unui sat frantuzesc. Si apropo de frantuzesc, si ceainaria Rendez Vous de pe Calea Floreasca este foarte aproape de Delicaterie si de linistea ideala. Si e locul perfect pentru o vizita de un ceai. Aici gasesti un alt tip de liniste, aceea care incearca cu ajutorul perdelelor, a ceaiului cald si aromat sa mai pastreze ceva din intimitatea noptii. Dupa tabieturile de dimineata n-ai totusi cum sa scapi de tipetele orasului, mai ales daca ai treaba prin centru. Si totusi exista un mic refugiu temporar, vis – a – vis de Banca Nationala unde se afla parfumeria Createur 5 D’Emotions. Nimic nu reduce la tacere stresul ca un miros placut. Createur 5 D’Emotions este unul dintre locurile acelea suspendate in timp si spatiu, unde uiti ca esti captivul capitalei zgomotoase si ai rabdare sa asculti povestile spuse de Alexandra Paven, proprietara magazinului. Fiecare parfum are propriul sau basm despre gradini japoneze sau aventuri de budoar si Paven stie sa le spuna pe toate de parca ea insasi de-abia le-a aflat si vrea sa le impartaseasca. Chiar si designul magazinului are propria sa poveste “scrisa” de mana proprietarei, de la parchet la tapetul inflorat si rafturile suspendate. In oras, cu cat esti mai sus cu atat e mai liniste. Cum din pacate calatoriile in spatiu sunt inca destul de scumpe, ne raman terasele. Terasa Astrodom este un alt loc unde reusesti sa lasi orasul undeva jos si odata

cu el si claxoanele masinilor. Un cocktail la caldura ciupercilor metalice ce au napadit gradina de vara de pe hotelul Residence (pentru a mentine terasa deschisa inca o luna) este mult mai la indemana pentru bucuresteni. Spre deosebire de aspectul victorian al terasei din timpul verii, acum designul e mai putin frivol si mai cald, iar locul arata ca un birou cu rafturi de carti ale caror titluri sunt dezvaluite de focul din semineu. Doar ca aici vezi si stelele. Sau putem, dimpotriva, sa coboram treptele spre ceainaria Cotroceni. Ceainaria este deschisa de 6 ani si totusi o multime de locuitori ai capitalei nu au auzit de ea, asta pentru ca sta pitita la subsolul unei case, vis-ˆ vis de intrarea oficiala a palatului, fara sigla si publicitate in reviste. Atat de pitita ca nici zgomotul n-a gasit-o. Pe langa liniste, aici gasesti un meniul lung de ceai, ca un pergament care anunta arome si gusturi pentru tot poporul, incaperi intime luminate vag de lumanari si perne pe care te poti tolani in voie. Dar dupa atatea plimbari si atatea stiri despre depresii financiare, ti se face si foame. In cautarea aceleiasi linisti, am descoperit pe Calea Floreasca restaurantul italienesc Quadri. Desi este asezat chiar la strada, restaurantul reuseste cumva sa tina zgomotul afara. In plus, felurile de mancare, de la fructe de mare la deserturile de ciocolata, aduc sigur un surplus de liniste interioara. Si pentru ca la urma urmei e recesiune si poate exista zile in care buzunarele fluiera a paguba, iar cardurile refuza sa mai scoata bani din plastic, putem merge in parc, in Cismigiu sa vedem lebedele pana nu ingheata lacul si pasarile isi iau zborul spre tarile calde. Sau in cimitirul Bellu, fara urma de ironie. Cimitirul este unul dintre locurile cu istorie ale capitalei si ale tarii pe ale carui carari obisnuiau sa se plimbe boemii inceputului de secol 20, in cautare de inspiratie si liniste. Daca te plimbi intr-o zi cu soare, locul de odihna este un monument de tacere. Insa nu este un loc pentru cei superstitiosi, pentru ca adierea vantului ar putea capata tonuri de soapte, iar atmosfera ar deveni usor bacoviana. Si un muzeu care ar atrage atentia privirii si ar odihni auzul e o optiune. Dintre toate, cel cu dubla identitate (numit si muzeul Theodor Pallady si Casa Melic) ar putea fi cel mai potrivit – poate sunteti curiosi sa aflati mai multe despre cel mai bine cotat pictor roman in 2007. E cea mai veche cladire de locuit din Bucuresti si e un loc linistit pentru ca e bine ascuns, ca orice comoara, pe o strada din zona Armeneasca (Spatarului). A fost mai intai locuinta familiei Raut (Gheorghe Raut a fost directorul filialei Bancii Marmorosch Blank din Paris si probabil cel mai important colectionar al operei lui Pallady, prietenul sau) si apoi azil al comunitatii armene pana sa devina muzeu. Parchetul scartaie in camerele pline de mobile si picturi, iar veranda inchisa de la primul etaj adaposteste uneori cursuri. Si in gradina se mai organizeaza vara cate o intalnire boema, cum a fost cea de Sanziene. Si pentru ca americanii sunt cei mai afectati de criza financiara, revista Forbes a realizat chiar un top al celor mai linistite locuri din lume, printre ele se gasesc Grand Canyon, Volcanoes National Park din Big Island, Hawaii unde au fost masurate stiintific nivelurile zero ale sunetului, atunci cand cerul nu e survolat de elicoptere. Sau Cape Cod, in nord-estul Statelor Unite si Muir Woods, la cativa kilometri de San Francisco, unde se gasesc cei mai inalti copaci din lume si care are chiar “quiet days” (zile linistite) in programul pentru turisti. Iar cel mai linistit loc e desertul Kalahari din Africa, care este poate si cel mai gol loc de pe planeta. Dar bancherii de pe Wall Street e posibil sa nu-si permita in momentul de fata decat o plimbare in Central Park.

Cultură /Tendinte