Succesul se măsoară în pași mici, dar siguri
Avea doi ani când a desenat prima dată. Motorul a fost bunica sa, care era foarte pricepută la cusut și lucru manual. În loc să se joace cu trenulețe și mașinuțe, designerul de modă Stephan Pelger o observa pe bunica lucrând.
Avea doi ani când a desenat prima dată. Motorul a fost bunica sa, care era foarte pricepută la cusut și lucru manual. În loc să se joace cu trenulețe și mașinuțe, designerul de modă Stephan Pelger o observa pe bunica lucrând. Încă mai are la showroom mașina ei veche de cusut. A avut tot felul de îndeletniciri artistice, dar cel mai mult l-a atras pictura, desenul și, într-o ultimă fază, desenul vestimentar.
Pasiunea pentru haine a existat dintotdeauna, îi plăcea să asorteze culori încă de mic copil. A avut susținere din partea părinților și astfel a ajuns la punctul în care a plecat la Viena la facultate. Aici a avut parte de 3 ani și jumătate de studiu intens. Își imagina pe vremea aceea că termină facultatea rapid și că va fi noul Lagerfeld. Ceea ce, desigur, nu s-a întâmplat. A realizat ulterior că este nevoie de mai mulți pași. Ceea ce l-a ajutat la facultate, pe lângă cunoștințele legate strict de modă, a fost partea de marketing și administrare a unui business de fashion, cursurile de management, grafică pe computer.
Prima colecție a apărut tot în cadrul facultății. La finele fiecărui an pregătea câte o colecție. La diplomă a făcut o colecție pentru Benetton & Sisley. A lucrat apoi la diverse ateliere mai mici sau mai mari, cosând tivuri sau făcând curat sau cosând la mașină sau trăgând cu ochiul la mapele lor de deign. Încet-încet și-a dat seama că nu poate face un salt brusc de la stadiul de student la cel de mare designer, că sunt mai multe etape de parcurs, etape pe care le-a și parcurs în următorii 7 ani în care am lucrat în afară pentru Missoni, ca stilist, pentru diferite boutique-uri mari ca decorator de vitrine, ca stilist pentru reclame și vedete din Germania. Toate aceste lucruri l-au ajutat foarte mult pentru. Așa a ajuns să înțeleagă mai bine cum funcționează businessul modei, cum poate să vândă un produs, cum poate să-l pună în cea mai bună lumină pentru a-i plăcea clientului. După 7 ani s-a simțit pregătit să înceapă el singur o afacere.
De ce România? “Pentru că majoritatea prietenilor mei se află aici și pentru că România încă era, pe vremea respectivă, un tărâm al tuturor posibilităților. Plus că, financiar, îmi puteam permite doar aici să deschid un business, să angajez oameni. Bineînțeles că nu mi-a fost greu ca, de aici, să ajung în Germania. Aveam toate atuurile. Anul acesta se împlinesc 7 ani de când am pornit afacerea”, povestește Pelger.
Pentru el, succesul se măsoară în pași mici, dar siguri. “Nu să mă aflu astăzi pe culmile succesului și mâine să cad la fel de repede. Notorietatea e mult mai mare în România. Dar, după succesul avut cu colecția de la Berlin și emisiunea de la televiziunea germană, am observat că mulți mă recunosc acum pe stradă și în Germania”, spune acesta.
Designerul prezintă aceleași colecții de haine în România și Germania. Deși sunt diferite, clientele sale caută același stil. “Consumatoarea din România poate fi catalogată drept un pic mai neastâmpărată. Cumpărătoarea germană este mai calculată, cere mai multe sfaturi. Româncele cumpără spontan. Nemțoaicele vor să aibă o poveste în spatele produsului. Dar ca stil se aseamănă. Vând aceleași modele cu același succes și în România și în Germania”, spune Pelger.
În România are în plus doar partea afacerii de “sur mesure”. Dar hainele la comandă sunt excepții. Baza afacerii sale sunt colecțiile de pret-a-porter, de serie. Ca preț se poziționează la categoria upper-market, în segmentul de lux. Prețurile încep de la 150 de euro și ajung la peste 1.000 de euro pentru creațiile pret-a-porter. Cele “sur mesure” costă de la 1.000 de euro în sus. Nu există limită, depinde de materiale, de cât de complicat este modelul, broderia. Prețurile sunt aceleași pentru ambele țări.
“Clienta Stephan Pelger are o vârstă cuprinsă între 25 și 40 de ani, este o femeie independentă, cu o poziție socială bună, de carieră, destul de sigură pe ea pentru a purta haine ușor ieșite din tipar, care nu caută stereotipul, o femeie cu personalitate care vrea să se facă remarcată și prin ținută, cu venituri medii spre mari”, spune designerul.
Clientele se pot împărți în două categorii, continuă acesta. Sunt cele care își fac haine doar de plăcere, cărora le place să fie extravagante, strălucitoare, să fie în lumina reflectoarelor și să arate cine sunt și ce au. Și sunt cele tip “luxury understatement” care pun preț pe calitatea materialelor, sunt femei de afaceri, femei de carieră care vor să se vadă, dar prin simplitate și croială. “Acum am 250 de cliente fidele. Creșterea numărului de cliente de-a lungul celor 7 ani a fost cu 70-100 de cliente noi pe an. Iar anul acesta estimez că dublez numărul din nou”.
Cea mai interesantă cerere pe care a avut-o de la o clientă a fost un smoking pentru labradorul ei. Proprietarei i-a creat rochia de mireasă. “A venit la probe și cu câinele ei. Pentru acest partener special care urma să o conducă la altar am creat un smoking cu papion, din cașmir. Arăta minunat câinele”.
Este foarte greu de făcut business din modă, spune Pelger. Sunt foarte mulți designeri talentați. Provocarea este ca, după ce ai ajuns să ai notorietate, să păstrezi calitatea produselor. “Eu am început cu o angajată și acum suntem 16. Furnizorii de materiale sunt din Portugalia, Elveția, Italia, Germania, Olanda, India. Din păcate nimic din România. Pentru că industria materialelor de aici nu mai există. Pe vremuri erau fabrici care produceau stofe chiar și pentru export. Acum nu mai există. Am nevoie de garanția că primesc exact același materiale de fiecare dată, pentru fiecare piesă pe care o lucrez. Și de aceea nu lucrez cu România. Nu pot lucra cu “poate””. Cifra de afaceri a afacerii Stephan Pelger a fost, anul trecut, de 200.000 de euro. Iar pentru 2011, creatorul estimează o creștere de 30%.
La început a fost privit cu îndoială de către români. “Spre deosebire de străinătate, unde, la târgurile de modă de la New York, Franța, eram tratați toți egal. Acum am observat că din ce în ce mai mulți designeri din România dovedesc că sunt la același nivel cu cei de afară. Și au și feed-back pe măsură din România. Sunt Irina Schrotter, Maria Lucia Hohan, Lena Criveanu, Mihaela Glăvan, Aura Cercel. Sunt câteva nume importante în această industrie”.
O industrie care a simțit criza economică doar pe alocuri. “Noi nu am simțit-o. Pentru că suntem un business de nișă, încă destul de mic. Nu au crescut vânzările extraordinar de mult, dar am avut o creștere chiar și în 2009”. Numărul de cliente le-a crescut constant în ultimii ani. Acum plănuiește să se extindă. Vrea să deschidă primul showroom Stephan Pelger de la Munchen la sfârșitul verii. “Am pus cap la cap un plan de afaceri, vreau să investesc aproximativ 50.000 de euro în noua locație. Sunt la stadiul în care caut o locație în zona artistică a Munchenului, în cartierul în care sunt toți designerii hip ai momentului, un loc cu restaurante fusion, boutique-uri cochete”.
De plecat din București nici nu poate fi vorba. “Îmi place în București mai ales lumea în care mă învârt, mentalitatea românului, impulsivă, latină. Sunt mult mai mult latin, decât neamț”.
Cel mai mare succes profesional al său este colecția prezentată în ianuarie la Săptămâna Modei de la Berlin. “Nu aș fi crezut că va avea o rezonanță atât de mare. Acum lucrez la noua colecție deja, tot pentru Berlin Fashion Week. Este un pas mare, acum se decide dacă sunt valoros sau nu, dacă am fost un “one hit wonder” sau nu”. Noua colecție, cea de primăvară-vară 2012, este inspirată de un sport. Vor fi nuanțe naturale, multe pasteluri, combinații de materiale aspre, dure și materiale diafane, fluide. La fel de important pentru cariera sa este și premiul câștigat de curând la competiția fashion a TV show-ului german “Fashion&Fame: Design your dream”, premiu care i-a adus titlul de chief designer al noului brand special creat pentru această emisiune, “GoldCut”, distribuit de concernul german Otto.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
