Stilul casual a murit. Traiasca "power dressing"-ul!
Acum patru sau cinci ani, o data cu "nebunia" dot-com-urilor", managerii din toata lumea au adoptat un stil informal in ceea ce priveste tinuta atat la birou cat si in afara lui. A inceput asa numita faza "dressing-down", cand tinuta casual la birou desemna o perisoana plina de incredere si curaj
Acum patru sau cinci ani, o data cu “nebunia” dot-com-urilor”, managerii din toata lumea au adoptat un stil informal in ceea ce priveste tinuta atat la birou cat si in afara lui. A inceput asa numita faza “dressing-down”, cand tinuta casual la birou desemna o perisoana plina de incredere si curaj. Dupa ce balonul dot-com a explodat si a venit recesiunea mondiala, managerii din marile companii si-au revizuit pe langa planurile de afaceri si garderoba. Tinuta formala a revenit la moda – asa numita faza “dressing up” – insa lucrurile nu au mai fost aceleasi.
“Daca m-ati fi intrebat acum doi ani despre power dressing, as fi adus vorba inevitabil despre rolul stilului business casual. Astazi, situatia este complet schimbata, iar costumul a revenit la locul sau binemeritat in cadrul garderobei oricarui barbat la locul de munca si nu numai” spune Alan Flusser, autorul best seller-ului “Dressing the man” si creatorul costumelor pe care le-a purtat Michael Douglas in celebrul film Wall Street.
“Economia mondiala s-a dus la vale, iar in momente dificile din punct de vedere economic, oamenii se intorc la o tinuta traditionala. Mediul de afaceri a devenit mai dur, astfel ca trebuie sa arati mai dur ca sa poti face afaceri in ziua de azi. Power dressing-ul s-a schimbat foarte putin de cand am creat costumele din Wall Street. Ei (oamenii de afaceri – n. red) vor o garderoba care sa indice un om care face o groaza de bani, iar imaginea de power dressing face exact acest lucru” adauga Flusser, citat de Financial Times.
Hugh Holland, directorul general al Kilgour French Stanbury, unul dintre “croitorii” de pe Savile Row, strada care de 200 de ani este sinonima cu stilul si calitatea in vestimentantie, spune chiar ca traditionalul costum a devenit o tinuta obligatorie in conditiile “razboiului economic”.
“Cea mai evidenta forma de power dressing, spune Holland, este aceea ca oamenii se gandesc acum de doua ori inainte de a trece la o tinuta informala. Costumul de culoare inchisa – negru, bleumarin sau chiar albastru – cu dungi fine, camasa alba si poate o cravata rosu deschis este o combinatie tot mai frecventa printre bancheri in zilele noastre”.
Potrivit lui Holland, combinatia rosu-negru reprezinta din punct de vedere psihologic o declaratie aproape agresiva, iar cu cat dungile costumului sunt mai evidente, cu atat creste agresivitatea pe care o inspira.
“Dungile evidente fac pe oricine sa arate mai bine din punct de vedere fizic. Altfel spus, acestea dau substanta unui om altfel neimportant. Al Capone si oamenii sai stau la originea acestei imagini” spune Holland.
Intr-adevar, rezistenta in timp a tinutei formale la birou – costumul purtat cu o camasa si cravata – reprezinta de fapt dovada eficacitatii.
“Am lucrat pentru Pierre Cardin in anii ’70 si eram convins ca pana la sfarsitul secolului cravata nu va mai exista. Ironia sortii este ca pe langa faptul ca a supravietuit razboiului cu tinuta casual, a ajuns in prezent unul dintre cele mai importante elemente din tinuta unui barbat, poate mai important ca niciodata” adauga Flusser.
Potrivit acestuia, nu va exista niciodata un inlocuitor real pentru tinuta traditionala. “Aceasta combinatie, daca este realizata cum trebuie, face mai mult pentru imaginea unui barbat decat orice altceva in prezent”.
Imbarcati-va bine, adauga Flusser si toate usile vi se vor deschide. Imbracati-va gresit si nu veti avea decat de pierdut.
“Pentru un tanar bancher care incearca sa isi creeze o credibilitate, regula de baza este aceea ca nu trebuie sa iasa prea mult in evidenta prin tinuta. Ar putea sa ii indeparteze pe cei pe care ar trebui sa ii aiba de partea lui. In aceste conditii, biroul nu este locul indicat pentru a purta cel mai bun costum pe care il poseda. Mai bine l-ar folosi atunci cand este la o intalnire in oras cu un client sau la o cina la casa sefului atunci cand face cunosttinta cu so
ia acestuia”.
Teoria este confirmata si de analistul Peter York, coautor al The Official Sloane Ranger Handbook.
“Ce este prea mult este prea mult. a fi bine imbracat nu este un lucru gresit dar daca exagerezi, nu numai ca nu ai de castigat nimic ci risti chiar sa ai de pierdut” spune York.
Potrivit acestuia, daca in anii ’80 puteai sa scapi cu o tiuta exagerata, in prezent acest lucru nu se mai trece cu vederea. York recomanda o abordare graduala, mai ales pentru cei care au de facut calatorii in strainatate pentru a incheia contracte importante.
“Cel mai bun sfat este sa nu exagerezi. Oamenii nu se asteapta sa arati ca un producator de film de la Hollywood” crede York.
Intr-adevar, internationalizarea mediului de afaceri si cresterea calatoriilor internationale ridica numeroase semne de intrebare legate de tinuta. Oare este adecvata tinuta din Londra si pentru Statele Unite sau o data ajuns in New York pentru a incheia un constract un manager britanic va ajunge de rasul Wall Street?
“Bancherii ameriacni sunt mult mai conservatori decat omologii lor din Anglia. Clientii pe care-i avem se decid foarte rar sa poarte alte culori decat bleumarin sau gri. Ei cunosc foarte bine in schimb calitatea unui produs. In timp ce britanicii se uita la tine mirati, americanii vor cele mai bune materiale existente pe piata” spune Holland.
Cu toate acestea toata lumea este de acord ca diferentele geografice in privinta tinutei devin din ce in ce mai estompate. Aceasta nu inseamna ca acestea dispar complet.
“Italienii, spune un bancher american, poarta noduri duble uriase la cravate si costume in culori ciudate, ceea ce nu vei vedea ncaieri in Londra sau America”.
In Japonia, spun analistii, este preferat materialul simplu, fara prea multe modele si nu veti vedea niciodata un bancher japonez care sa poarte costum cu dungi.
“Scandinavii folosesc gecile sport ca parte a tinutei formale la lucru, in timp ce in Statele Unite sau in Marea Britanie aceasta tinuta ar fi fost privita ca smart casual” sustine unul dintre managerii de top ai unei banci de investitii americane.
Nu uitati insa de accesoriile pe care le purtati la tinuta, spun analistii.
“Ceasurile, in special Cartier sau Rolex, vor face in mod cert impresie buna” conchide Flusser.
In Romania mai e mult pana departe
Chiar daca ramane foarte redusa ca valoare, piata romaneasca a produselor de marca a atras in ultimii ani tot mai multe marci de renume. Daca acum cativa ani singurul costum Boss pe care il puteai cumpara din Romania era in cel mai bun caz din colectia din urma cu un an, in prezent se pot cumpara din Romania ultimele colectii Hugo Boss, Pal Zilieri sau Ermenegildo Zegna.
“Romania este insa cu mult in urma din acest punct de vedere fata de Europa de Vest. Lipsa de informatii face ca cea mai mare parte a populatiei sa nu stie cum sa se imbrace, care sunt tendintele pietei. Cu toate acestea lucrurile tind sa se schimbe” este de parere Emil Rosca, director de marketing la compania Graftex, cea care vinde in Romania produsele Bigotti.
Potrivit acestuia, in Romania exista o categorie – foarte redusa, de altfel – care calatoresc in strainatate si au ocazia sa vada ce se poarta si chiar sa isi cumpere produse de acolo.”Acestia, fie ca este vorba de oameni din managementul superior sau mici business-men, au in general venituri de oridnul a zeci de mii de euro pe an” spune Rosca.
Exista insa si oameni care se imbraca bine exclusiv de pe piata locala.
“Oamenii incep sa aiba acces la informatii. Ei vad ce se poarta pe afara, incep sa isi doreasca si ei asa ceva, ceea ce permite sa apara o piata pentru acest gen de produse si in Romania” crede Rosca.
“Haina eleganta, costumul reprezinta un anume statut social. Sau dorinta de a ajunge la un anume statut social. Romanii isi dau seama pe zi ce trece da pe langa faptul ca trebuie sa isi faca bine treaba pe care o au de facut, este necesar ca sa se imbrace elegant, pentru ca nu au decat de castigat. Nu trebuie insa sa cada in cealalta extrema! Altfel spus, daca seful cel mare are un costum Boss, nu ar fi tocmai indicat ca cei aflati pe trepte ierarhice inferioare sa se afiseze cu costume Armani. Costumul reprezinta o forma de comunicare non-verbala, iar mesajul pe care l-ar transmite sefului ar fi – atentie ca vreau sa-ti iau locul” conchide Rosca.
La ce sa ne asteptam
* daca in Europa de vest sau in America se cumparau acum 2-3 ani intre doua si cinci costume pe an in valoare de 600-800 de dolari fiecare, in prezent managerii aflati pe diferite nivele ierarhice prefera sa cumpere doar 2 costume insa mult ami scumpe si care incorporeaza o calitate superioara
* se manifesta fenomenul de “segregare” a garderobei. Altfel spus, colectia de anul trecut nu este aruncata anul acesta ci se foloseste, spe exemplu, sacoul din colectia trecuta cu pantalonul si camasa din colectie actuala, iar anul viitor se foloseste si pantalonul din colectia actuala
* nu mai exista ca in ceilalti ani o tendinta clara ci un “palet” de tendinte si culori
Ce se poarta
* costumul cu trei nasturi ramane o necesitate
* culori precum bleumarin si tonruile de gri si bleu
* designerii incearca de 2-3 ani sa introduca dunga ca element de noutate la costumele elegante
* tesaturile foarte plate si subtiri nu mai sunt la moda, se prefera cele mai groase, care au un anumit volum si care asigura o finete superioara
* a trecut vremea gulerelor foarte inalte cu 2 si 3 nasturi. Anul acesta si pe viitor gulerele vor cobori putin
* carourile camasilor raman la moda sunt preferate din ce in ce mai mult carourile in culori estompate si din ce in ce mai putin cele mari
* butonul camasilor a revenit puternic la moda anul acesta
* sunt permise combinatii mai indraznete. Astfel, cureaua poate fi asortata cu cravata si cu butonii mai degraba decat cu pantofii. Pantofii trebuie sa aiba insa o culoare apropiata de cea a curelei si cravatei.
* atentie la accesorii – stiloul, porttigaretul sau ceasul sunt acum mai trendy ca oricand cu conditia sa fie bine alese in raport cu costumul.
ionut.bonoiu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția