Stapanii tendintelor
Moda, tehnologia si arhitectura sunt unele dintre domeniile in care tendintele conteaza. Iar daca un trend e usor de aflat, misterul e cine se ascunde in spatele lui si cine ne influenteaza. Lumea se invarte mai nou dupa tendinte, nu dupa soare. Iata cateva raspunsuri posibile daca va intrebati cine sunt cei care ne "dicteaza" cum sa ne imbracam, ce tehnologie sa folosim si cum sa ne construim ca…
Moda, tehnologia si arhitectura sunt unele dintre domeniile in care tendintele conteaza. Iar daca un trend e usor de aflat, misterul e cine se ascunde in spatele lui si cine ne influenteaza.
Lumea se invarte mai nou dupa tendinte, nu dupa soare. Iata cateva raspunsuri posibile daca va intrebati cine sunt cei care ne “dicteaza” cum sa ne imbracam, ce tehnologie sa folosim si cum sa ne construim casa.
In moda pare simplu: orice mare creator vine cu eticheta inclusa de trend setter (initiator de tendinte). Si totusi nu oricine are puterea de a raspandi culori si dantele in toata lumea. Regii tendintelor de moment sunt acei designeri care propun cele mai bune colectii pentru sezonul respectiv. In cazul verii 2006 numele mari sunt Balenciaga, Chloe, Miu Miu si Anna Sui, spune Liliana Turoiu Udrea, creatoare de moda si lector la Universitatea de Arte.
De fapt, in moda nu se mai poate vorbi de trend setteri universali, pentru ca sunt foarte multi creatori si pentru ca acum informatia e mult mai accesibila decat in vremea lui Coco Chanel. Andrei Georgescu, specialist in marketing, adauga: “Din punctul meu de vedere in design nu mai exista trend setteri, ci foarte multe modele de la care putem lua cate ceva. In prezent cine vrea sa se impuna ca trend setter trebuie sa respecte o regula de aur: aceea de a nu incerca sa creeze ceva pentru toata lumea, ci cat mai segmentat”.
Un bun exemplu ar putea fi Christopher Bailey, directorul de creatie de la Burberry, care a fost desemnat designerul anului trecut de catre revista GQ, meritul lui fiind ca a creat o linie de vestimentatie masculina foarte stilata, inspirata din trecut. Reteta a fost simpla: Christopher a luat trench-urile prafuite (emblema casei inca din 1890) si le-a reinventat: alb pentru vara sau purtat cu un kilt toamna samd. Bailey a crescut incasarile casei Burberry de la 755 milioane la 1 miliard in 4 ani, (nu numai) cu faimosul trench.
La fel, Nicholas GhesquiA?re, creatorul din spatele Balenciaga, omul dupa care intoarce capul mare parte din industria modei. Si el e considerat designer de avangarda, pentru ca a indraznit sa reintroduca umerii lati si pantalonii “skinny”.
Dar pana si marii creatori au trend setterii lor: institutele de stil, care publica periodic un fel de “Biblii” ale sezoanelor urmatoare – asa-numitele “cahiers de tendances” (caiete de tendinte). La Carlins sau Peclers, echipe de designeri, sociologi, oameni de marketing, ingineri textilisti si mari producatori contureaza directii generale, pentru urmatorii 2-3 ani, sugereaza anumite surse de inspiratie, fac schite, aleg mostre de materiale, elaboreaza o filosofie a tendintelor. Rezultatul sunt aceste cataloage care se gasesc la marile targuri de moda, la preturi cu atat mai mari cu cat previziunile sunt mai indepartate si mai elaborate (intre 750 – 1.500 de euro). O tendinta poate aparea insa si datorita unui producator ingenios, care propune un material deosebit, cum a fost cazul lycra, ajunsa de la ciorapi la jeansi si chiar ingredient in oja.
Totusi nimic nu e intamplator. Culorile, temele, gusturile, institutele sunt, de fapt, niste lucruri unitare. Totul se inlantuie, e vorba si de psihologie, spune Udrea. Daca vara aceasta se poarta albul e pentru ca se simte nevoia de simplitate dupa atata pretiozitate si explozie de culori, iar tema albului curat se leaga si de tema ultimelor sezoane privind stilul victorian -camasile cu jabou, volane, dantela (albe la origine).
In arhitectura si design, lucrurile nu stau atat de simplu ca in moda. Aici tendintele nu sunt stabilite de institute specializate, iar unii designeri sustin ca nici macar nu se poate vorbi de tendinte. Revistele de specialitate, precum Wallpaper sau Designboom, hotarasc cine sunt cei mai interesanti creatori ai momentului. Frank O. Gehry si Matteo Thun sunt doua dintre numele mari ale arhitecturii mondiale actuale. Primul, cel mai important expresionist, conform unora, abordeaza cladirile ca pe niste sculpturi. Multe dintre operele sale (inclusiv celebrul muzeu Guggenheim din Bilbao, Spania) au forme ciudate, contorsionate, fie ca sunt cladiri de birouri sau case obisnuite din toata lumea. Matteo Thun, in schimb, e promotor al conceptului de “eco nu ego” in arhitectura, adica design modern adaptat mediului, realizat cu materiale naturale. Crezul sau e ca o cladire trebuie sa comunice cu mediul si sa aiba o structura organica. Cea mai recenta realizare a lui Thun e statiunea Virgilius, un centru spa din Alpii italieni, vizitat de cele mai pretentioase personaje mondene.
Tehnologia are si ea “moda” ei. Steve Jobs e unul dintre acei guru ai tehnologiei care fac in prezent istorie. Datorita playerului de muzica digitala iPod creat de compania lui Jobs, ziua banala de munca a unui functionar poate avea o “coloana sonora” de exceptie. Asa se face ca multi melomani isi poarta astazi colectia de hituri la “pachet”, in metrou, la mall sau la serviciu. In 2001 Steve si oamenii sai au creat o tehnologie care face istorie si a atras pana si atentia firmelor de bijuterii. Crystal Mini e numele unui iPod impodobit cu 1000 de cristale Swarovski (unul pentru fiecare melodie) pentru a-l diferentia de unul de “obisnuit”. Jobs, cunoscut in principal ca fondatorul Apple, e in topul CNN al liderilor care au schimbat societatea si modul de a face afaceri. Si nu e de mirare – in lume functioneaza peste 15 milioane de iPod-uri. Dar Jobs a ajutat industria muzicala si in alt mod: intr-o epoca a furturilor de muzica de pe Internet, Jobs infiinteaza site-ul iTunes care vinde melodii online (din 2003).
Si Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com, poate fi considerat un trend setter al lumii moderne. Datorita lui milioane de oameni si-au schimbat stilul de viata (sau cel putin de a face cumparaturi), comandand tot ce poftesc, de la muzica la instrumente muzicale, cu un singur click pe un site.
Tendintele n-ar exista insa fara oameni care sa le observe. Versiunea moderna a amintitelor “cahiers de tendances” si a institutelor de stil sunt site-uri precum trendwatching.com sau www.charlesandmarie.com. Daca cel din urma scoate in evidenta unicate descoperite ici-colo (precum paiele din argint pentru baut sampanie), primul e mai inclinat catre teorie, fiind specializat in observarea comportamentului consumatorilor. Site-ul olandez trendwatching.com se hraneste din munca a mii de vanatori de tendinte din peste 70 de tari. Printre ultimele “descoperiri” se afla tendinta de a construi cetati hi-tech sau aparitia unor produse si servicii din ce in ce mai exclusiviste (de la reviste la insule), accesibile unui numar mereu in crestere de miliardari.
In general in fisa postului unui observator de “trenduri” se afa monitorizarea strazii, a magazinelor, hotelurilor, aeroporturilor si a chat rooms.
Altfel spus, trasul cu ochiul si cu urechea. Ceea ce ar insemna ca o tendinta poate fi initiata practic de oricine, daca ideea sa (originala) e remarcata la momentul potrivit de un “trend watcher”… iulia.stancu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
