Spa-uri si spatii - controverse de lux

Concept store si spa sunt doua concepte atractive intrate in ultimii ani pe piata romaneasca, dar din pacate gresit intelese in unele cazuri. Desi numarul lor creste (piata spa a crescut cu 50% intr-un an), nu toate cele care se numesc asa se incadreaza in definitie si nu toate arata asa cum le-ar cere-o standardele.

De asemenea, de cativa ani se duce o lupta muta intre cateva magazine bucurestene, fiecare sustinand ca a fost primul concept store de la noi. Dezbaterea ar trebui sa fie insa despre care dintre ele e cu adevarat ceea ce sustine. La fel in cazul spa-urilor (in esenta centre de relaxare), care la noi penduleaza intre centre de frumusete si clinici. “De la spa trebuie sa pleci plutind”, spune Domnica Ghika, proprietara Derma Gen Cosmetic, iar asta nu se poate daca tocmai ai fost supus unui tratament agresiv de slabire sau gimnastica. La noi, pretinse “spa”-uri tind sa includa si coafor, cosmetica, solar, manichiura, remodelare corporala, programe de slabit si chiar liftinguri. Apoi, uneori nu se face nici diferenta dintre centre de sanatate si spa, in oferte aparand cuvinte precum kinetoterapie, homeopatie, ultrasunete, programe de recuperare medicala. Dar ce inseamna spa, de fapt? Un loc unde scopul suprem e relaxarea, un fel de lume paralela unde evadezi din cotidian. Domnica Ghika, specialist din zona cosmeticii cu studii in Franta, explica: “Spa inseamna un masaj relaxant, muzica de un anumit fel, lumanari parfumate, lumina joasa, o atmosfera speciala, bien être, zen. De asemenea, produsele spa trebuie folosite numai intr-un anumit fel, de catre anumiti specialisti, intr-o anume atmosfera. Muzica spa trebuie sa fie foarte relaxanta, ambientala, compusa special (dar si selectii din clasici – Grieg, Ceaikovski) si schimbata in functie de proceduri”. Personalizarea e importanta, e obligatoriu ca fiecare client sa completeze o fisa inainte, pentru ca fiecare are anumite probleme si cerinte in functie de care se aleg parfumurile, esentele de plante, unele relaxante, altele energizante. “Tot conceptul spa e personalizat si trebuie sa corespunda temperamentului persoanei”, adauga Ghika. Alt criteriu: de la un spa trebuie sa poti cumpara produsele specifice (ideal din ingrediente organice, fara conservanti sau coloranti) pentru a le folosi si acasa. Madeleine Florescu, proprietara parfumeriei de lux Madison, ne spune cum e in SUA, unde a fost acum cativa ani intr-un market research, deoarece Kanebo, firma japoneza la care lucra, voia sa intre pe acest segment: “Spa-urile pot fi urbane (unde ai tratamente care dureaza cateva ore sau o zi, maxim) ori ‘spa retreats’ (statiuni unde mergi pentru cateva zile pana la o saptamana sau doua, de obicei izolate in mijlocul unui peisaj perfect). In Arizona era o abundenta de spa-uri unde se imbinau tratamentele si detoxifierea cu partidele de golf, iar in California beneficiai de drumetii, ore de yoga in aer liber, meditatii si meniurile erau stabilite pe masura tratamentelor (organice, microbiotice)”. Nicaieri insa, coafor si slabire. Conceptul de spa a pornit de la orasul belgian Spa, s-a extins la orice loc unde se fac tratamente termale, apoi si-a pierdut si aceasta caracteristica si a inclus tratamentele corporale si faciale. Dar anumite lucruri nu

trebuie schimbate niciodata. “Spa-ul e un lux (5 zile te duc la aproximativ 1.000 de euro in Franta) si o sa ramana un lux, nu trebuie sa banalizam totul”, sustine Ghika. Ea povesteste despre o experienta de la un hotel de pe Coasta Oceanului Atlantic (La Baule, Deauville): “Acolo cobori din hotel in halat, cu un ascensor care te duce direct in lumea spa. Esti luat in primire de persoana care se ocupa de tine (aceeasi daca mergi mai multe zile), intri intr-o cabina frumoasa, unde specialistii au grija de tine, iar totul dureaza vreo 4-5 ore. Exista si o sala aparte, cu cupola transparenta, unde stai in jurul unui bazin, pe sezlonguri, ai cocteiluri sofisticate cu vitamine, iar unii si adorm acolo. Trebuie sa rezervi loc la spa de cand iei camera si platesti, pentru ca altfel nu gasesti”. O diferenta uriasa fata de unele “spa”-uri romanesti unde ti se promite vecinatatea unui coafor sau, in cel mai bun caz, un masaj foarte energizant. Si termenul de concept stores tinde sa fie folosit cu generozitate. Specializarea e normala, mai ales in domeniul tehnologiei si comunicarii (vezi concept stores gen Orange) sau chiar al gastronomiei (“100% chocolate” din Japonia), dar in moda termenul ar trebui sa se refere la un singur lucru: un magazin cu un concept.

La noi insa multe magazine multibrand au pretentii de concept store, desi diferenta e evidenta. Un multibrand aduce acele branduri despre care stie ca se vor vinde bine (adica “mainstream”, spre deosebire de avangarda, sinonim cu concept store), fara a le uni intr-un concept sau un stil anume. “Suna bine sa te autointitulezi ‘concept store’ si probabil din acest motiv termenul a fost destul de abuzat in ultimii ani, cand tot felul de magazine si l-au insusit, desi chiar daca te chinui nu poti detecta un concept care sta in spatele respectivei activitati de retail”, explica Dragos Olea, marketing coordinator la Rozalb de Mura si un pasionat de moda pe care il autorizeaza si numarul mare de calatorii centrate pe moda: “Concept store este un magazin care are la baza o idee puternica sau o poveste care se declina coerent in toate aspectele relevante: nume, amenajare, selectie de labeluri, tipuri de haine si accesorii, preturi, comunicare”, adauga el. Concept store-urile sale preferate sunt “senzationalul Dover Street Market din Londra, Colette din Paris sau Walter, magazinul gandit de ireverentul designer belgian Walter Van Beirendonck, care reuseste sa iasa in evidenta chiar si intr-un Antwerp plin de magazine extraordinare”. In concept stores se vand si alte produse in afara de haine (ultimele hituri in IT, comunicatii, cosmetice, arta, chiar jucarii, inovatii), insa toate sunt alese dupa criterii riguroase pentru a corespunde conceptului. Cu aceste modele in minte, la noi chiar si concept stores asociate cu un singur label din moda devin hibride. De pilda, din Bucuresti, Market 8 (recent disparut) si Dada tind sa fie mai mult restaurante care gazduiesc si o colectie de mobilier sau haine alese de creatorii implicati. Printre criteriile care definesc un concept store se numara asa-numitul “un om – o idee” (sau doua): la Cochet e vorba de stilistul Laura Vargalui, The Place e cunoscut ca “semnatura” Izabelei Coman si a Iuliei Dobrin, Idelier a Silviei Serban. Apoi, consilierea de specialitate, exclusivitatile si initiativele sau proiectele proprii (cum ar fi Famous to Be, pentru tinerii designeri la Idelier). Olea spune ca este si fan BestShop din Berlin, care promoveaza labeluri tinere din toata lumea, Spmkt din Amsterdam cu o selectie si un design geniale sau Daily Projects din Seul (cu precizarea ca in partea aceea din Asia cele mai high-level magazine sunt incadrate in categoria select shop). “Recent un concept fresh care m-a frapat este cel promovat de magazinul ‘ForwardFitting’ deschis in decembrie in Hamburg, care la fiecare doua luni schimba complet amenajarea si selectia, in functie de tema aleasa de cele doua proprietare.”

Cultură /Tendinte