Somnul ca bun de lux

Insomnia e un pretext potrivit pentru filme (ganditi-va numai la “Lost in Translation” si “Nopti albe in Seattle”- daca ar fi putut sa doarma, personajele respective nici nu s-ar fi intalnit. Dincolo de efectele romantice insa, insomnia poate avea consecinte grave in viata de zi cu zi – scade eficienta muncii si costa mult. In plus, este foarte raspandita, motiv pentru care industriile relaxarii si ale somnului sunt din ce in ce mai infloritoare.

La nivel mondial, costurile indirecte ale problemelor provocate de insomnie se ridica la 100 miliarde dolari pe an. In aceasta suma intra tratamentul, productivitatea scazuta si accidentele, conform revistei American Family Physician. Pe cat de grave sunt efectele privarii de somn, pe atat de importante sunt beneficiile somnului.

Printre altele, somnul pune ordine in amintiri, ascute mintea si ne ajuta sa slabim. Oamenii de stiinta germani au demonstrat ca, in timpul somnului, creierul continua sa lucreze, reevaluand problemele care ne-au chinuit in timpul zilei. Asa s-ar explica de ce uneori ne trezim cu cele mai ingenioase idei dupa un somn bun. De altfel, cultura si stiinta ar fi fost mai sarace daca Dmitri Mendeleev sau Samuel Taylor Coleridge n-ar fi dormit din cand in cand tun. Se spune ca somnul a fost sfetnicul care l-a ajutat pe primul sa creeze tabelul elementelor, iar pe al doilea sa scrie poemul “Kubla Khan”.

Acelasi studiu german realizat la Universitatea din Luebeck in 2004 demonstreaza, de altfel, o legatura clara intre creativitate si un somn bun. Participantii care nu dormisera au avut rezultate de trei ori mai slabe la un test de matematica decat cei odihniti (cu acelasi IQ). Ceea ce inseamna ca amintirile sunt restructurate de creierul nostru inainte de a fi stocate. Sunt de inteles varstnicii care au probleme de memorie: ei nu mai dorm la fel de mult ca tinerii. “Schimbarile care ajuta apoi la o rezolvare mai inspirata a problemelor se petrec in primele 4 ore de somn”, spune profesorul Jan Born.

Mai bine decat cercetatorii, doar insomniacii stiu sa puna pret pe orele de somn. Bucuresteanul Mihai V. povesteste ca in ultima vreme trece prin acelasi ritual nocturn: “E intuneric, e liniste, nici prea cald, nici frig si tot nu reusesc sa adorm. Trec in revista tot ce am facut in ziua respectiva si planurile pentru a doua zi si totusi ritualul nu mai functioneaza. Imi amintesc, de pilda, de restul pe care nu mi l-a mai dat vanzatoarea si de aici s-a dus somnul meu!”.

E un ritual chinuitor prin care trec aproximativ 25 de milioane de americani si probabil multe alte milioane din lumea intreaga care sufera de insomnie. Cauzele pot fi determinate doar de medici, dar efectele le cunoaste oricine: nervozitate, probleme de memorie si orientare. Medicii spun chiar ca starea unei persoane care nu a dormit e asemanatoare cu cea a unui om beat.

Si daca somnul este solutia multora dintre problemele noastre, atunci ce putem face pentru a beneficia de toate aceste efecte din plin? Unii apeleaza la somnifere, altii la ceaiuri sau diferite remedii naturiste sau fac mai multa miscare. Doctorii atrag atentia ca toate sunt solutii de moment si ca important este sa eliminam cauza: fie ea psihica sau fizica.

Cat despre somnifere, cercetatorii sustin ca ele nu rezolva problema nici macar pe moment, pentru ca benzodiazepinele continute de unele pastile afecteaza asa-zisa “arhitectura” a somnului. Somnul este compus din mai multe stadii, iar in momentul in care apelezi la somnifere nu mai obtii cantitatea necesara de somn din fiecare stadiu. Altfel spus, dormi superficial. Ceea ce te poate face si mai nervos a doua zi decat daca nu ai fi dormit deloc.

In plus, somniferele pot crea dependenta, ca orice drog. Pentru cei care s-au saturat sa tot numere oi, o solutie ar fi sa-si numere cu atentie banii pe care i-ar putea investi in diverse tehnici de relaxare.

La Bulle Kenzo, de pilda, e un centru parizian in care relaxarea se face punand la treaba toate simturile (mai putin cel gustativ). Dupa care poti adormi sau admira aspectul futurist al camerelor care arata ca o nava spatiala. Salonul are o infatisare la fel de exotica precum numele: mozaic, pereti mobili stralucitori, paturi sub forma de capsule aerodinamice si perdele vaporoase.

Puteti alege direct o siesta de 30 de minute, cu muzica in surdina, imagini proiectate si saltea relaxanta (la 15 euro) sau diverse tipuri de masaj. La capitolul “soins tactiles” vi se va pune in fata un adevarat meniu in care unul dintre cele mai simple si ieftine tratamente, QuicKnRelax, de 30 minute – 50 de euro, presupune o presiune calda asupra zonelor sensibile ale pielii si muschilor contractati, iar cele mai ciudate sunt masajul cu orez si masajul coregrafic (joc al mainilor in ritmul muzicii). In multe cazuri, “terapia” e insotita de diverse imagini sau raze de lumina proiectate pe peretii camerelor.

Acest spatiu dedicat senzatiilor are si o galerie de obiecte create in serii scurte pentru rasfatul simturilor: halate de baie pufoase, dispozitive pentru masajul capului, pene, ursuleti, parfumuri in functie de culoarea preferata, bijuterii comestibile. Un spatiu relaxant pentru o multime de oameni, mai putin pentru cei cu simtul ridicolului…

La Cella Center, in Bucuresti, terapia cu ajutorul saunei medicale (ionozonbath) dureaza 30 de minute si, dupa cum spun specialistii centrului, are efectul a opt ore de somn profund. Este vorba despre un tratament care profita de actiunile combinate ale ozonului, dioxidului de carbon si ale aromoterapiei, recomandat in terapia stresului sau a oboselii cronice.

O alta procedura utilizata in cadrul acestui centru este Sunspectra, o terapie care utilizeaza atat aromoterapia, fototerapia, termoterapia, meloterapia, cat si ionizarea pentru a regla disfunctiile metabolice, psihice, benefice si in cazul unor schimbari de bioritm.

Dincolo de Canalul Manecii, in schimb, in Anglia, moda relaxarii se intoarce la simplitate. Englezii platesc cu sute de lire accesul in spatii special create pentru a sta in intuneric. Nu de alta, dar cu cat petrecem mai mult timp in intuneric, cu atat e produsa mai multa melatonina, asa-numitul hormon-ceas al corpului, care declanseaza somnul.

Dar uneori nici intunericul nu isi mai face efectul. Iar ceasul biologic ne joaca feste. “Incerc sa imi dau comanda de somn, ca unui aparat, dar nu reusesc decat sa ma stresez si mai rau”, spune Mihai V.

O varianta mai simpla sugerata de specialisti ar fi sa ne asezam in pat doar atunci cand suntem pregatiti pentru o repriza zdravana de somn. Patul nu este pentru citit sau pentru a urmari programele tv. Nici pentru lenevit sau pentru a astepta cu nervozitate somnul. Creierul uman poate fi foarte usor setat (in virtutea reflexului pavlovian) si daca cei care au probleme cu somnul asteapta cu capul pe perna venirea somnului s-ar putea ca in mintea lor patul sa fie asociat cu insomnia. Efectul este invers. Si adio somn!

Specialistii recomanda alegerea unui anume ritual inainte de somn. Pentru unii poate avea efect un dus fierbinte seara, cu cel putin o ora inainte de culcare, asa cum altora li se pare mult mai util sa manance la cina “hrana pentru somn”, adica proteine, branza, struguri. O alta recomandare a medicilor ar fi aceea sa nu “fortam” somnul: daca nu ai reusit sa adormi in primele 15 minute mai bine te ridici din pat. Altfel frustrarea va creste cu fiecare minut in plus.

Evident ca lista poate continua cu gimnastica sau joggingul practicate cu regularitate (dar cu cel putin doua ore inainte de culcare) si CD-urile cu muzica pentru somn (nu ne referim la clasicii romani ai anilor Ã80, ci la un fel de muzica ambientala, de pilda, “Sleeping through the rain”).

Iar pentru cei care calatoresc mult si schimba fusul orar, ideal ar fi sa atipeasca atunci cand pot, sa manance dupa ora locala, sa faca plimbari lungi in aer liber si sa doarma bine inainte de calatorie.

Insomniaci sau nu, multi dintre noi pierd foarte mult timp incercand sa adoarma, desi, daca ar fi sa tinem cont de sfatul unor intelepti (scriitoarea americana Fran Lebowitz), viata e ceva ce ti se intampla atunci cand nu poti dormi…

Ceasuri & Bijuterii