Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Si cartile sunt cool

Si cartile sunt cool



Cafenelele literare renasc. Daca pana acum un an acest gen de marketing cultural exista numai prin raportare la perioada interbelica si boema de atunci a cercurilor culturale, cativa investitori s-au gandit ca pot aduce un suflu nou cartii si muzicii in spatii propice pentru cultura.



Doar trei la numar in Romania, deocamdata, librariile-cafenea si-au gasit un public constant, desi initiatorii afacerii considerau investitia ca una cu grad mare de risc.



Cei 300 de mii de euro pe care Serban Radu si asociata sa Nicoleta Dumitru i-au investit acum un an in libraria Carturesti au fost suficienti pentru deschiderea primei librarii-cafenea din Romania, iar moto-ul “Carte, ceai, muzica, dichis” a ajuns sa fie folosit ca slogan al iubitorilor de carte.



“Au avut ocazia sa iasa din tara, au vazut cum se vinde cartea acolo, in ce conditii si cu ce confort aferent si au vrut sa faca asa ceva si aici, din dragoste de carti, in primul rand, dar si pentru muzica buna sau film. Apoi a fost si pasiunea pentru ceai, care a completat peisajul de la Carturesti”, spune Daniel Voinea, directorul Carturesti.





Ceai si carti



Prima librarie Carturesti nu dispunea de spatiul necesar pentru alte activitati culturale, asa ca s-a cautat un spatiu mai mare. L-au gasit chiar in centrul Bucurestiului, in casa printului Sturza.



“Ne-a fost destul de greu sa gasim un spatiu care sa fie in regula si din punctul de vedere al locatiei si din cel al chiriei. Au durat foarte mult cautarile. Am vrut un spatiu prietenos. Are, in ciuda unei pozitii foarte bune si o nota de discretie, si am cautat asta”, spune Voinea.



Libraria are in jur de 25 de mii de articole – carti, in mare parte, dar si muzica sau filme. Pentru ca Serban Radu are o pasiune pentru ceai, i s-a acordat o importanta aparte.



Ambientul conteaza foarte mult in ceea ce priveste publicul caruia se adreseaza Carturestii, e de parere Voinea. Clientii pot sa lectureze carti pe scarile interioare ale cladirii sau chiar in ceainarie, unde au parte si de muzica in surdina.



Carturestii nu exista insa numai pentru “initiati”. Proprietarii isi doresc un public cat mai larg, care cauta informatie culturala de calitate. “Pentru spatii mai mari este nevoie de oameni cu mai multe arii de interes pentru a te sustine din punct de vedere financiar. Asta este o librarie care isi acopera cheltuielile pana acum. Vrem sa atragem in principal tineri, cei de varsta medie sunt deja convinsi de ceea ce am facut, se regasesc in acest concept si isi amintesc de cum era pe vremuri, simt, poate mai repede decat tinerii ce am vrut noi sa facem aici. Publicul se creeaza de la sine. Noi nu trebuie sa punem bodyguard la usa. Contactul cu cartile, numai o privire prin oferta ii face sa se trieze. Un individ care asculta manele nu ar fi foarte interesat sa intre aici”, spune Voinea.





Conversatie si lectura



Parerea ii este impartasita si de Otilia Sipos, proprietara cafenelei “Pipe si Carti”, care spune ca in cafeneaua sa sunt bine-veniti iubitorii de carte si cultura, oricare ar fi acestia.



“Publicul tinta este foarte simplu de definit. Nu am vrut sa fim elitisti. Vrem oameni obisnuiti care sa se simta bine. Sunt grupe de varsta extrem de variate, de la 19 ani pana la peste 60 de ani. Am vrut sa fie un loc al nostru, unde sa dam o senzatie placuta celor care vin in vizita. Este senzatia de acasa. Acel loc unde atunci cand e frig – sau cald – atunci cand ti-e rau sau atunci cand ti-e bine vrei sa stai singur sau cu prietenii. Aici poti vorbi. Conversatia si lectura sunt cele mai importante lucruri pe care le vrem la noi in cafenea”, spune Sipos.



Investitia de 70 de mii de euro a fost destinata in mare parte casei, deoarece proprietarii au vrut sa fie un loc al lor, pe care sa-l conceapa dupa idei care ii reprezinta. Aici nu se vand carti, dar se lectureaza, se poarta discutii. “Ideea numelui a venit spontan. Si eu si asociatul meu suntem fani Eliade si ne-am gandit la pasiunea sa pentru carti si pipe”, spune Sipos.



Numele librariei a fost si preocuparea celor de la Humanitas, care au deschis luna aceasta o librarie-cafenea in Timisoara. “Joc secund” este numele ei, in amintirea lui Ion Barbu, dar si pentru ca aceasta librarie este “altceva”, asa cum spune Adrian Dinu, administratorul librariilor Humanitas.



Faptul ca vor sa iasa din linia generala a librariilor din Romania a reprezentat pentru investitori o provocare si din punctul de vedere al afacerii. Librariile Carturesti au inregistrat o cifra de afaceri de 500 de mii de euro in 2004, in perioada sarbatorilor vanzand in jur de 50-60% din stoc. La “Pipe si Carti” nu se poate vorbi despre un eventual profit, pentru moment proprietarii incercand sa-si recupereze investitiile.



Un motiv in plus pentru a incerca diverse idei de a atrage publicul dorit. La “Pipe si Carti” o atractie deosebita o reprezinta pianul amplasat intr-unul dintre saloane. “Joc secund” are numeroase proiecte de marketing cultural, printre care concerte de camera, lansari de carte, dezbateri, iar “Carturestii” sunt deja consacrati prin evenimentele culturale pe care le organizeaza.  ruxandra.gubernat@zf.ro

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția