Shawn Fanning, rebelul muzicii digitale

La fel ca un star rock, a debutat devreme si in forta: la 19 ani era pe coperta mai multor reviste. Si, intr-adevar, ceea ce facea Shawn Fanning avea legatura cu industria muzicala, dar era departe de a fi pe placul cantaretilor. El a creat primul program care facilita schimbul de mp3-uri intre utilizatori, celebrul Napster care a iscat mari scandaluri si procese.
Lansat in 1999, Napster punea sute de melodii la dispozitia oricui, ajungand la un numar de 60 de milioane de utilizatori. Din pacate, artistii nu au apreciat faptul ca publicul avea acces gratuit la muzica lor (chiar daca numai prin schimbul de mp3-uri). Metallica si Dr. Dre, alaturi de alti reprezentanti ai industriei muzicale l-au dat in judecata. Napster s-a aparat sustinand ca legea americana a copyright-ului ii protejeaza pe indivizii care descarca si fac schimb de melodii atata timp cat nu fac din asta o afacere. Procesele au dus in cele din urma la falimentul companiei, care insa a fost preluata de Roxio Inc. din noiembrie 2002 (cu tot cu logo si nume). Apoi asa numitul magazin de muzica online a fost relansat si artistii i-au salutat revenirea (legala), sperand ca va revigora vanzarile in domeniu. Acum utilizatorii pot asculta gratuit 2 milioane de melodii (de maximum 5 ori) sau le pot descarca in schimbul unei taxe.
Cu toate ca procesele i-au afectat imaginea si afacerea, Fanning a reusit sa schimbe nu numai industria muzicala, ci si lumea internetului. Tanarul de 26 de ani marturiseste ca ideea i-a venit gandindu-se ce pacat e ca atatea fisiere cu muzica zac in calculatoarele oamenilor fara ca acestia sa poata sa le trimita mai departe! Asa ca la 19 ani a abandonat scoala pentru a se ocupa exclusiv de acest program. Dupa ce si-a parasit caminul doar cu calculatorul personal in brate, Shawn s-a mutat intr-un birou de la compania unchiului sau, care crea jocuri de computer. In rest, n-a avut nevoie de finantare sau alt fel de ajutor si a reusit sa faca programul singur, in trei luni. Abia apoi a gasit un investitor si un nume potrivit, Napster, care se pare ca vine de la “nappy hair” -suvitele dezordonate care ii atarnau de sub sapca.
In 1999 si 2000 Fanning a aparut pe copertele revistelor Fortune, Business Week, Forbes, dar si Rolling Stone, prestigioasa publicatie muzicala. Unul dintre secretele succesului sau pare a fi faptul ca accepta criticile si colaboreaza usor cu cei care fac observatii pertinente. Altfel, probabil ca Napster nici n-ar fi ajuns sa fie considerat printre cele mai importante aplicatii de net, alaturi de e-mail si messaging. Si site-ul sau a crescut foarte rapid (ca numar de vizitatori), reusind chiar sa construiasca o comunitate – chiar daca presupus ilegala, la inceput.
De altfel, si acesta a fost un merit care i-a fost atribuit lui Fanning – a iscat atatea controverse, incat a readus in discutie drepturile de autor. Poate chiar prea mult. Dar nu s-a lasat pagubas si a initiat acum cativa ani un alt proiect, Snocap, prin care spera sa impace cele doua lumi: cea a artistilor, care vor sa fie platiti, cu cea a publicului, care nu vrea sa plateasca. Poate ca intr-un final va reusi si nu va ramane in istorie doar ca fondatorul Napster.
Fanning a ajuns, de altfel, si pe marile ecrane. In 2003 si-a jucat propriul rol in filmul “The Italian Job”, in care e acuzat de unul dintre personaje ca i-a furat inventia in timp ce el tragea un pui de somn (“nap”)…Si, parca pentru a confirma apelativul de “star”, nici macar nu are infatisarea unui tocilar (sau “computer geek”), pentru ca ii place sa frecventeze sala de sport si joaca baschet – real, nu virtual.

Stil de viață /PROFIL