Serge Lutens - afaceri sofisticate

Parfumeur celebru, cel mai bun “nas” al timpului sau, Serge Lutens s-a nascut pe 14 martie 1942 la Lille, in Franta. De la 14 ani abandoneaza scoala, lucreaza ca ucenic intr-un salon de coafura si incepe sa faca fotografii. La 20 pleaca la Paris, ca sa isi arate fotografiile revistei Vogue. Acestia i le accepta si asa incepe o colaborare de lunga durata. Lutens creeaza si bijuterii, iar in 1967 Christian Dior ii propune sa lanseze propria linie de machiaj, despre care aceeasi Vogue a scris ca este o “revolutie in make-up”.
De aici parcursul sau e ametitor. In 1973 muzeul Guggenheim din New York ii expune o serie de fotografii-omagiu pentru operele unor Picasso, Modigliani sau Monet. Incepe sa faca si filme (Les Stars, Suaire), iar din anii ’80 colaboreaza cu japonezii de la Shiseido. Unul dintre cele mai celebre parfumuri ale sale, Nombre Noir, s-a nascut in 1982, anuntand intr-un fel moda anilor ’90 (prin aroma si ambalajul de un negru stralucitor).
De altfel, Lutens e cel care a creat o nisa in piata parfumurilor, cea a aromelor complexe, dar accesibile. In 1992 a deschis un mic salon in Palais Royal din Paris, pentru Shiseido, de a carui imagine se ocupa, si a inceput sa prezinte cateva parfumuri care au devenit semnatura sa: ametitoare, grele, amintind de Orient si, in acelasi timp replici ale parfumurilor superficiale, create de departamentele de marketing ale marilor firme. Pentru acestea a primit cel mai prestigios premiu din lumea parfumurilor, FIFI Award France, de doua ori consecutiv. Printre parfumurile care i-au adus faima se numara Vetiver Oriental, Ambre Sultan si Tubereuse Criminelle.
Cat despre Salons du Palais Royal Shiseido, Lutens spune ca sunt “mai mult un salon rafinat pentru parfumuri decat un boutique”. Dispretuieste parfumurile moderne, create de mari companii, care sunt pentru el produse socio-culturale, facute artificial, de o mana de oameni de marketing intr-o sedinta de brainstorming, intr-un mediu plin de teama si indoiala, in timp ce pentru el “creatia inseamna libertate”. Parfumul ar trebui sa fie ceva care exprima un punct de vedere, fie ca acesta incepe cu o bucata de lemn gasita, cu o floare sau cu un miros descoperit sau chiar cu un cuvant care ii place. Totusi parfumeurul stabilit la Marakech nu iese prea mult in oras, pentru ca “nu am nevoie sa merg in piata si sa miros mirodeniile ca sa imi gasesc inspiratia; am destule ‘provizii’ in memorie”.
Lutens stie momentul exact cand s-a indragostit de aceasta zona: in martie 1968, dupa o croaziera plictisitoare (“numai apa in jur si oameni lenevind pe sezlonguri”), ajunge in Maroc, intr-un loc muntos, exact in momentul in care cerul se insenina. Lumina, palmierii, oamenii cu esarfele lor – acestea sunt lucrurile care l-au facut sa ramana. Totusi nu il vede decat ca pe un loc unde se intampla sa fie stabilit, nu e un ideal sau un “stil de viata”, pentru ca uraste astfel de notiuni.
Aici are si o fundatie (in mare parte formata din biblioteci si gradini) unde ii primeste pe toti cei ii impartasesc pasiunea pentru arta, literatura, parfum si vor sa ii cunoasca opera.
Anul acesta ministrul francez al culturii l-a numit comandor al Ordinului Artelor si Literelor (Ordre des Arts et Lettres), pentru contributia sa la cultura franceza -de la cosmetica si parfumerie la design, fotografie si cinematografie.

Ceasuri & Bijuterii /PROFIL