Pentru că „second-hand“ a ajuns să aibă o conotație pe care nu toată lumea și-o dorește asociată cu hainele din dressing, industria modei a „inventat“ termenul de „preloved“. Nu a trecut mult până când s-a „infiltrat“ și în garderobele cu piese scumpe, în care brandul dă greutate outfitului

Pentru că „second-hand“ a ajuns să aibă o conotație pe care nu toată lumea și-o dorește asociată cu hainele din dressing, industria modei a „inventat“ termenul de „preloved“, ca să definească acele piese de care și altcineva s-a îndrăgostit la un moment dat, pe care le-a și purtat și care nu au fost uzate, astfel că pot fi date mai departe ca pe o moștenire. Conceptul se potrivește mănușă cu dorința de sustenabilitate la care atât de multă lume declară că aspiră, așa că nu a trecut mult până când s-a „infiltrat“ și în garderobele cu piese scumpe, în care brandul dă greutate outfitului.

„Industria textilă, se știe deja foarte bine, este una dintre cele mai poluante și consumatoare de resurse. Oamenii au cumpărat și au căutat mereu haine second-hand, nu e nimic nou. Ce se întâmplă relativ recent în societate este schimbarea de mentalitate legată de această obișnuință“, observă Claudia Nicolau-Penda, fondatoarea unei comunități care și-a setat ca misiune reducerea risipei când vine vorba de haine, sub titulatura Nu mai port.

Concret, rochia aceea glam, purtată la câteva petreceri, pe care însă nu ți-o mai dorești cu la fel de multă ardoare, poate fi postată în cadrul comunității, la un preț mai mic decât cel inițial, pentru ca alt-cineva să-i dea o nouă șansă.

„Iar eu mă bucur tare, pentru că acesta este efectiv un semn că devenim mai conștienți de gesturile noastre și că ne pasă de resursele planetei și de banii proprii. E semn bun pentru viitor, așa consider“, spune Claudia Nicolau-Penda.

Deschiderea către acest nou mod de a face cumpărături nu este specifică neapărat unui anumit profil de client, ci este mai degrabă o nouă formă de a percepe piața produselor de lux. Există creații valoroase, de o calitate aparte, care nu pot fi reproduse și care ar fi păcat să nu-și spună povestea mai departe. Iar „preloved“ nu este doar despre haine care au fost deja purtate.

„Există și o piață de produse chiar cu etichetă, cumpărate din impuls și niciodată purtate, dar care au un preț la jumătate față de cel din magazin, tocmai ca să nască interes. În esență, este vorba despre a face cumpărături inteligent, iar oferta e generoasă.“

Piese de designer sau de la mari branduri de masă ajung astfel să cutreiere mai mult prin diferite garderobe, fiind o dovadă a versatilității lor, într-o lume care aleargă înnebunită după schimbare. „Pentru ca un produs second-hand să aibă valoare la revânzare, trebuie să fie un obiect de calitate, care a costat ceva bani. Nu se poate vinde orice, prin urmare, oamenii care vând sunt responsabili, dar și cu venituri peste medie.“

Iar atunci când cineva listează produse ce nu-și pot găsi un cumpărător sau care nu mai pot fi purtate, acestea sunt donate celor care au nevoie. Vânzările sub egida „Nu mai port“ se fac prin intermediul unei platforme online, pe care Claudia o supraveghează pentru a se asigura că se respectă regulile. Iar de la haine, categoria primordială de produse care „nu se mai poartă“, principiul s-a extins și către alte nișe, precum mașinile, de pildă. Gențile și accesoriile sunt și ele între preferințe. Fiecare membru din comunitate își postează produsele pe responsabilitatea personală.

„Nu este doar un trend, este un stil de viață, trebuie să fim mai conștienți de consumerism. Vedetele poartă la festivaluri rochii de acum zece ani, deja asistăm la un trend de schimbare a mentalităților.“

Și tocmai pentru că a devenit un stil de viață, în jurul acestui principiu au luat naștere și alte inițiative similare. V for Vintage, La Vestimenta, Remix și Vinted sunt numai câteva proiecte – unele locale, altele internaționale – care au ales să exploateze acest curent.

„Producția de articole vestimentare noi dăunează planetei. Pentru a confecționa o singură piesă nouă sunt necesari 300 de litri de apă. Și, totodată, se creează peste șapte kilograme de emisii de CO2 nocive. Peste 100 de miliarde de articole vestimentare sunt confecționate anual, de două ori mai multe decât acum 15 ani. Prelungirea duratei de utilizare a hainelor combate poluarea textilă. Cumpărarea unui articol second-hand reduce emisiile de carbon cu 82% comparativ cu cele rezultate din fabricarea acestuia“, își motivează demersul retailerul online Remix Shop, cu origini în Bulgaria.

În 2009, fondatorii Lyubomir Klenov și Nadejda Gancheva au realizat avantajul de a oferi o nouă viață hainelor bine păstrate, care stau nefolosite în garderoba oamenilor, și au deschis primele două magazine fizice în centrul orașului Sofia. Iar de aici s-a născut o idee care a continuat să crească, mutându-se complet în mediul online. Treptat, afacerea s-a extins pe încă opt piețe din Europa – România, Grecia, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Austria și Germania.

Trendul pieselor „preloved“ coexistă cu alte tendințe în materie de sustenabilitate din lumea modei. „Materiale noi, obținute din altele reciclate, reinventarea unor piese din garderobă cu ajutorul accesoriilor sunt doar câteva direcții. Dar cred că e important să ne autoeducăm, să ne informăm atunci când cumpărăm un obiect de îmbrăcăminte cu privire calitatea pe care o alegem“, spune fondatoarea Nu mai port. Materialele naturale vor avea un ciclu de purtare mai lung. Practic, pare că obiectul respectiv are un preț mare, însă raportat la numărul de purtări, iese un cost mai mic. „Informația este cheia succesului în orice acțiune“, conchide Claudia Nicolau-Penda.

Stil de viață