Scandaluri moderne intr-un oras baroc

Voltaire scria ca Bayreuth e un loc straniu, dar linistit, unde te poti bucura de confortul si linistea unei curti regale, pentru ca nimic din valtoarea lumii nu ajunge aici. Intre timp insa lucrurile s-au mai schimbat. Desi pentru turisti e un oras foarte primitor (dovada ca rezervarile se fac cu mare greutate), orasul operei wagneriene ascunde mai degraba “soap operas” (telenovele).
Aici totul se invarte in jurul festivalului de opera “Bayreuth Baroque”, dedicat ope-relor scrise de Richard Wagner, care din 2000 se desfasoara in fiecare an la Markgrafliches Opernhaus. Biletele se vand cu 10 ani inainte (ceea ce a facut sa infloreasca si industria falsurilor), asa ca puteti spera la un fotoliu abia pentru editia din 2020. Cladirea in stil baroc intra intr-o efervescenta speciala in fiecare septembrie, iar in ultimii ani numeroase opere uitate au fost puse din nou in scena, iscand nu de putine ori controverse. In august 2006, o montare moderna a operei “Tristan si Isolda” provoca reactii puternice. Personajele erau imbracate in stilul anilor ’60, iar deasupra scenei pluteau lumini fluorescente. Si montarea avangardista a unei opere de Puccini a fost huiduita in 2006.
Festivalul a iscat si scandaluri care privesc conducerea sa. Dupa numeroase negocieri, in 2007 functiile de manageri au fost incredintate Katharinei Wagner (29 ani), una din urmasele compozitorului, regizoare de opera, si lui Christian Thielemann, director muzical al Filarmonicii M?nchen. Katharina, fiica fostului director, a fost numita de presa de scandal “Bayreuth Hilton” sau “Bayreuth Barbie”, ceea ce spune totul.
Prima “muza” a orasului s-a numit insa Wilhelmine. Bayreuth a fost intemeiat in secolul al XII-lea sub numele Villa Bayerruthe de catre colonisti bavarezi adusi pentru a defrisa zona si intemeia o asezare. In 1732 incepe epoca guvernarii marchizei Wilhelmine, sora preferata a regelui Frederic cel Mare al Prusiei si sotia lui Frederick Margrave, perioada in care orasul a luat cea mai frumoasa infatisare din istoria sa, in mare parte pastrata si azi. Pana la mijlocul secolului XVIII s-au construit cladiri in stil baroc, iar din a doua jumatate a secolului XVIII a fost preferat stilul rococo. In timpul Wilhelminei s-au inaltat cele mai importante atractii de azi: Opera – Markgrafliches Opernhaus, castelul Neues Schloss cu Hofgarten, Ermitage (cu gradinile care pastreaza si acum stilul), castelul Schloss Fantaisie din Donndorf, cladirile si parcul din Sanspareil. Multi demnitari din anturajul Wilhelminei si-au ridicat palate impozante in Bayreuth: Palais D’Adhemar, Palais Gontard, palatul de pe strada Richard Wagnerstrasse 2.
Astazi intr-un tur al orasului in centrul istoric, Pe urmele Wilhelminei, se viziteaza gradinile regale, muzeul Noului Palat, dedicat Bayreuth-ului din timpul “muzei” sale, se urca in turnul palatului si se viziteaza capela (in fiecare zi de la 10 dimineata, iar in timpul zilelor de festival si de la 14.00 sambata si duminica).
Wilhelmine crescuse pregatindu-se sa devina regina Angliei, dar proiectul a fost abandonat din motive politice. Ea insa a ramas cu o cultura deosebita – picta, compunea si si-a scris memoriile in franceza. A infiintat prima universitate a orasului, a invitat artisti si maestri din Italia, Franta si toata Germania la Bayreuth, inclusiv pe Voltaire, care ii aprecia spiritualitatea, si alaturi de care a jucat intr-o piesa pe scena teatrului roman in aer liber de la Ermitage.
La acea vreme, cladirea operei (terminata in 1748) se putea compara ca marime si grandoare doar cu cele din Viena, Paris si Venetia. E o capodopera baroca pastrata si azi intacta si inca e considerata cel mai frumos teatru in acest stil din Europa. Se poate spune ca daca nu ar fi fost Wilhelmina si opera ei, Wagner nu ar fi fost interesat de oras (cu toate ca, intr-un final, el a considerat cladirea prea mica pentru proiectele sale grandioase).
Richard Wagner s-a mutat la Bayreuth in aprilie 1872, cu ajutorul regelui Ludwig II al Bavariei (se spune ca acesta “i-a facut cadou” orasul). Poate ca si vecinatatea masivului muntos Fichtelgebirge, leaganul legendar al unor grupuri etnice germane, l-a facut sa aleaga aceasta localitate din Bavaria, tinutul ocrotitorului sau. L-a urmat ceva mai tarziu si socrul sau, Franz Liszt, care a si murit aici in timpul festivalului. Wagner a locuit pe strada Bahnhofstr.14, apoi la hotelul “Fantaisie” din Donndorf in apropiere de castelul “Fantaisie”, iar spre sfarsitul anului familia Wagner s-a mutat in casa de pe strada Dammallee nr.7. Aici a inceput penultima sa opera, “Gatterdammerung” (“Amurgul Zeilor”), terminata in “Haus Wahnfried” (azi muzeu), casa in care avea sa se mute peste doi ani. In Bayreuth a compus si cea din urma opera a vietii sale, “Parsifal”.
Richard Wagner spera sa puna un fel de monopol pe opera din Bayreuth (mai ales ca in zona nu mai era niciuna pe masura ei), dar dupa o evaluare mai atenta, a construit una noua cu sprijinul financiar al regelui bavarez. Asa a aparut cladirea “Festspielhaus” de pe dealul Gruner Hagel. In 1876 se inaugureaza la Bayreuth primul Festival Richard Wagner, in noua cladire, dar prima editie, organizata chiar de compozitor, nu s-a bucurat de succes.
Acum tot orasul “respira” Wagner (pana si baile termale au nume de opere wagneriene, precum nou construita Lohengrin Therme, din apropierea gradinii baroce de la Ermitage). In timpul festivalului, populatia aproape ca se dubleaza (60.000 de persoane vin anual numai pentru acest eveniment). Dar Bayreuth traieste si in afara festivalului: sunt concerte de jazz, rock, pop, teatru, exista 20 de muzee, inclusiv un muzeu al Sunetului unde vizitatorii au acces la inregistrari cu puneri in scena mai vechi ale operelor lui Wagner, plus o fabrica de piane (Steingraeber).
De-a lungul timpului, numerosi regi, prim-ministri, ministri, ambasadori si demnitari din toata lumea au venit la Bayreuth, alaturi de multi compozitori si dirijori : Anton Bruckner, Richard Strauss, Engelbert Humperdinck, Hans Richter, Hermann Levi, Arturo Toscanini, Hans Knappertbusch, Herbert von Karajan. Ba chiar si Elvis a trecut pe aici, dar nu la festival, ci in timpul stagiului militar efectuat in anul 1956.
Oraselul a fost si gazda unui gen diferit de pasiune: verisoara compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart (cu care a purtat o corespondenta inflacarata) a locuit aici in ultima parte a vietii. Chiar povestea de dragoste a lui Wagner e una controversata: s-a indragostit de Cosima, sotia sa, pe vremea cand aceasta era casatorita cu un bun prieten de-al sau, compozitorul Hans Von Bulow.
De-a lungul timpului s-au facut tot felul de asocieri intre lumea mitica din creatiile lui Wagner si ideologiile naziste. Acestea au culminat cu “sentinta” lui Thomas Mann, care a ajuns sa spuna chiar ca festivalul si orasul sunt un fel de teatru de curte al lui Hitler. Dictatorul, mare admirator al compozitorului, vizitase orasul de mai multe ori, intre 1933 si 1945, iar dupa preluarea puterii in 1933, Hitler a venit anual la Bayreuth pentru a vizita familia Wagner si a lua parte la Festivalul Wagner. Controversele legate de nationalism, rasism si fascism continua.

Cultură /TURISM