Romancele care isi impart marul

Romanca, arhitecta, rezidenta in New York, cu afacere de succes in domeniul frumosului. Acesta pare a fi portretul-robot al romancelor care au reusit in America. Dar destinul Corneliei Zicu si cel al Rodicai Prato se aseamana in mai multe privinte: amandoua pleaca din tara in perioada comunista, riscand enorm si fara a avea vreun sprijin la orizont.

Apoi, amandoua raman in Europa de Vest doar ca intr-o statie in drumul catre SUA, pentru a ajunge in cele din urma sa muste cu pofta din “Big Apple”. Poate daca spunem ca “au cucerit” America e prea mult, dar cu siguranta au o felie importanta din ea: Cornelia Zicu este proprietara unui centru de frumusete pe Fifth Avenue, iar Rodica Prato detine un birou de grafica in Carnegie Hall. Clientele Corneliei sunt vedetele de top ale SUA, in vreme ce Rodica lucreaza cu presa americana, mari firme si staruri precum Martha Stewart.

Tratamente de la bunica pe Fifth Avenue

Cornelia”s Day Resort, de pe faimosul Fifth Avenue- New York, are un mare avantaj: e conceput de o arhitecta cu o adevarata obsesie pentru frumos, curatenie si relaxare. Centrul de frumusete are piscina watsu (cu masaj special), bistro si biblioteca (Relaxation Library), iar tratamentele se pot face chiar si in gradina de pe acoperis. E mai mult decat un spa, pentru ca e vorba de o “statiune de o zi”, idee prin care proprietara a vrut sa propuna o “vacanta” concentrata: aici clientii vin pentru cateva ore sau chiar o zi intreaga. In plus, a vrut un loc romanesc, bazat pe traditiile romanesti. De aceea camerele au nume ca Amara, Zambila, iar metodele de ingrijire se bazeaza pe namol alb de la Amara sau alge, miere si ceaiuri. Aerul e purificat de filtre saline romanesti si Cornelia colaboreaza cu profesorul Ionescu Calinesti la crearea unor creme speciale. Pe langa acestea, masajul Thai si microablation (un procedeu prin care se stimuleaza productia de colagen) completeaza rasfatul. Si, pentru ca si-a dorit o oaza care sa includa tot ce e frumos, spa-ul gazduieste si expozitii de arta.

Desi s-a deschis de doar patru luni, centrul Corneliei a reusit sa-i impresioneze pe specialistii de la Spa Review Magazine, iar in New York Times au aparut doua articole despre el. Mai mult, Cornelia”s Day Resort a fost inclus de catre Robb Report (“portalul luxului”), in categoria “Best of the Best”, fiind unicul spa din SUA la categoria “Finest Spa”. Pentru o femeie care a ajuns in SUA cu doar 300 de dolari in buzunar e destul…

Cornelia Zicu a plecat din Romania in 1989, la 29 de ani, impreuna cu sotul si baiatul de patru ani. Lucrase la Institutul de proiectare din Slobozia, apoi la Ucecop Ialomita, unde a fost creatoare de moda, cautand mereu ca munca ei sa aiba legatura cu frumosul. Drumul catre “visul american” a trecut insa printr-un lagar de refugiati din Austria, unde a stat mai mult de un an. In 1992 a ajuns in cele din urma in SUA, unde, intre doua slujbe, a urmat un curs de cosmetica la cea mai scumpa scoala de profil (pentru care s-a imprumutat la banca). Scoala insa i s-a parut o gluma. Imi spune ca a invatat mai mult pe cont propriu si de la bunica.

A lucrat la hotelul Peninsula New York, unde a inceput sa creeze tratamente proprii si a ajuns coordonatorul departamentului de frumusete in doar un an. Apoi i s-a oferit posibilitatea de a tine lectii, calatorind foarte mult. Dupa cativa ani, ideea unei afaceri proprii i-a incoltit in minte. Si-a facut un plan de afaceri de 3 milioane de dolari, dar l-a abandonat, pentru ca i s-a parut prea putin pentru standardele de acolo si “n-ar fi avut clienti”. Asa ca a ajuns la 30 de milioane. Isi aminteste ca, timp de inca un an a avut diverse intalniri cu presedinti de banci care ii urau mult succes…Si atat. La randul ei a refuzat mai multe oferte, inclusiv pe cele ale lui Donald Trump si Larry Silverstein (proprietarul World Trade Center) pentru ca ar fi fost doar un pion pe o tabla de sah. In final, salvarea a venit de la ruda unei cliente careia ii depistase o boala de piele. Ceea ce o face pe Cornelia mai mult decat o esteticiana norocoasa. Concluzia ei e insa ca ti se ofera sanse in fiecare secunda, totul e sa fii atent.

Rodica sau viata ca o carte cu ilustratii

Pentru Rodica Prato cei 23 de ani din Romania comunista au fost doar o prefata de care ii e greu sa isi aminteasca. Din cand in cand o mai bantuie visul ca e in tara si nu mai poate sa plece. In 1970 a plecat insa intr-o excursie in Franta. Abia terminase facultatea si nu avea nici o cunostinta acolo, doar adresa unei fete intalnite pe plaja de un prieten. A gasit gazduire la caminul din Versailles, pentru asta fiind nevoita sa se inscrie din nou la Beaux Arts. Din fericire l-a gasit acolo pe profesorul Patusescu, iar mai tarziu avea sa o ajute scriitorul Dumitru Tepeneag cu cate o recomandare.

Totusi a fost mereu pe cont propriu si cu greu a reusit sa-si faca o situatie in Franta. In 1974 a vrut sa cunoasca New York-ul. “Din spirit de vagabond”, spune Rodica. Dar odata ajunsa acolo, s-a hotarat: “aici trebuie sa traiesc”. Totusi, transferul nu a fost brusc, timp de cativa ani a pendulat intre doua continente. “Europa cam miroase a naftalina”, pe cand New Yorkul inseamna libertate…

Din 1981 are un studio de grafica (“123 Studio”) in Carnegie Hall, langa celebra opera. A avut si un agent, dar pentru ca “agentii sunt pisalogi”, a renuntat la el. Totusi, el i-a facut legatura cu Martha Stewart, de care o leaga originea (est)-europeana si studiile de arhitectura. Pentru inceput Rodica i-a ilustrat o carte despre gradini (“Gardening, Month by Month”) si, pentru ca Martha a fost cucerita de rezultat, colaborarile au continuat cu “New Old House”, “Cookbook- Collected Recipes for Every Day”.

Rodica lucreaza doar in penita si cerneala, la planseta, lucrarile fiind apoi prelucrate pe computer de sotul sau grafician. Nu se poate plictisi niciodata pentru ca lucreaza in paralel la mai multe proiecte si varietatea e foarte mare: de la carti pentru copii, atlase, carti de bucate, harti, arbori genealogici, la reclame (printuri). A lucrat pentru Reebok, Barney, Xerox, Macy”s, Godiva si a desenat ambalaje pentru Avon, Mulhauser & Young. Un proiect deosebit a fost o carte de vulgarizare stiintifica -The Making of A Steinway Piano (Cum se construieste un pian Steinway). Jim Conner, un cunoscut muzician american, spunea ca a fost surprins de aceasta carte, care nu e pentru copii, e pentru toata lumea, iar ilustratiile Rodicai sunt mai “calde” si chiar mai explicite decat fotografiile.

Rodica a desenat pentru toate titlurile mari ale presei americane si nu numai: Business Week, Time, Vanity Fair, New York Times, Travel, Seventeen, Harper Collins, National Geographic, Esquire – ca sa citam doar cateva. Timp de aproape un deceniu a ilustrat rubrica de sanatate din Wall Street, iar acum cativa ani a facut si un desen animat- “King Midas and the Golden Touch”, unde vocea personajului principal i-a apartinut lui Michael Caine. In prezent lucreaza la o reclama pentru cartierele rezidentiale din Palm Springs. Cu toate acestea, nu vrea sa vorbeasca despre o reusita financiara, pentru ca nu o simte: “De 10 ani preturile au crescut, dar tarifele pentru ilustratii au ramas aceleasi”. Succesul il vede in faptul ca se ocupa doar de ceea ce-i place- munca sa.

Cele doua romance par a fi fost americance inainte de a fi vazut vreodata America: spiritul aventurier il aveau, curajul de asemenea. Si nu sunt singurele care au reusit in America: la Eliza Petrescu, esteticiana la spa-ul Avon Centre din New York, lista de asteptare e de patru luni, pentru ca e una dintre cele mai apreciate “eyebrow sculptor” (estetician de sprancene) din Statele Unite; Cristina Radu e proprietara “European Skin Salon din Beverly Hills si cosmeticiana favorita a lui Brad Pitt si Jeniffer Aniston, iar despre Anastasia Soare, asa-numita “Brow Queen”, s-a scris deja enorm…

Cultură