O româncă vrea să transforme bijuteria în artă la purtător. Raluca Buzura: Ați putea spune că o ținută poate exista fără bijuterii, dar nu și invers. Eu aș îndrăzni să vă întreb: vă place mâncarea fără sare, fără condimente? Așa văd eu lucrurile
„Niciodată nu am perceput ceea ce fac ca fiind un business, ci mai degrabă o nevoie de exprimare artistică“, spune ea. Născută într-un sat din nordul Transilvaniei, Raluca Buzura a avut de mică această pasiune pentru zona artistică, așadar la 14 ani i-a dat curs și s-a mutat în Cluj-Napoca pentru a studia arte.
Raluca Buzura este un artist care prin munca sa și-a propus să arate lumii că bijuteria nu e doar un simplu accesoriu, ci poate fi un obiect de artă cu un mesaj și un concept proprii. Și nu doar atât, ea crede că bijuteria – cu precădere cea contemporană – e ca sarea-n bucate, adică nu ar trebui să lipsească pentru ca o ținută să fie completă.
„Niciodată nu am perceput ceea ce fac ca fiind un business, ci mai degrabă o nevoie de exprimare artistică“, spune ea. Născută într-un sat din nordul Transilvaniei, Raluca Buzura a avut de mică această pasiune pentru zona artistică, așadar la 14 ani i-a dat curs și s-a mutat în Cluj-Napoca pentru a studia arte.
Apoi a urmat cursurile Universității de Arte și Design, secția ceramică-sticlă-metal, continuând cu un master în cadrul aceleiași secții. După 10 ani de studii în ceramică cu lucrări de design utilitar și instalații, centrul său de interes devine designul de bijuterie contemporană. A trecut mai bine de un deceniu de atunci.
„Interesul meu în ceea ce privește bijuteria provine și din faptul că acestui domeniu al artelor nu i s-a oferit suficientă importanță.“
Deseori, percepția lumii asupra bijuteriei este aceea a unui surplus adus corpului uman, cu valoare doar prin prisma materialul folosit. „Așadar, a fost totodată o provocare de a schimba acest punct de vedere și de a aduce o alternativă, mai precis, faptul că o bijuterie poate fi un obiect de artă, având o înțelegere artistică, un concept și un mesaj propriu.“
Drumul către creația de bijuterii nu a fost, după cum spune chiar ea, unul premeditat și nici nu a fost conștientă de momentul în care a devenit principala sa activitate. Totul a decurs din aproape în aproape, cu pași mici, fără a gândi vreun moment că va ajunge să dezvolte o carieră în această direcție.
„Dacă există vreun responsabil pentru dezvoltarea mea ca artist în zona bijuteriei, acesta este târgul Autor.“ Era în ultimul an de masterat când a primit propunerea de a participa la prima ediție a evenimentului. Pe atunci nu avea multe cunoștințe despre domeniu pentru că în educația artistică din România bijuteria nu este pe deplin recunoscută ca o formă de artă, ci mai degrabă ca un meșteșug.
„Ca și consecință, nu existau prea mulți artiști de bijuterie și, cu atât mai puțin, un public. Consider că Autor a jucat un rol enorm în dezvoltarea noastră: a creat posibilitățile de expunere ale artiștilor și astfel, în timp și prin muncă, s-a format un public iubitor al bijuteriei de autor.“ Datorită acestui eveniment, ea a ajuns să cunoască lumea vastă și complexă a bijuteriei artistice, o lume care i-a câștigat foarte repede interesul și dorința de a o dezvolta.
Primul an de activitate în domeniul bijuteriei a fost de căutare și experimentare, motiv pentru care creațiile sale au sărit prin multe stiluri.
„Am început cu un stil decorativ, apoi am trecut la minimalism, însă niciunul dintre acestea nu simțeam că mă reprezintă. A fost un drum lung de căutări și experimente până când am reușit să îmi definesc un stil propriu, pentru că asta presupune autoanaliză și autocunoaștere, aspect care se dobândește doar în timp și cu răbdare.“
De aceea, când vorbește despre începuturi, preferă să facă referire la prima piesă care marchează direcția și stilul brandului: un colier tip „choker“ compus din piese mici în formă de cupă și modelate din pastă de porțelan de culoare crem.
„Deoarece creația vine dintr-o pornire interioară, niciodată pe deplin conștientă de origini sau apartenențe, este mult mai laîndemnă a face o analiză din exterior. Însă dacă ar fi să sintetizez câteva particularități (ale pieselor mele – n. red.), acestea ar porni pe plan conceptual de la nevoia interioară de a transmite un mesaj lumii prin fiecare bijuterie creată. Apoi, în plan estetic, de la amprenta personală generată de afinitățile pentru anumite forme la materialitatea porțelanului mai rar exploatat în bijuterie și până la experimentele compoziționale, toate aceastea consider că reprezintă cea mai expresivă latură a bijuteriilor mele.“
Îi place să se joace cu texturile, formele și compoziția acestora, camuflând porțelanul într-o aparență diferită și astfel intrigând privitorul asupra materialului. La nivel cromatic, în funcție de mesajul colecției, alege o gamă de culori care să transmită cel mai bine ideea, însă întotdeauna cu un accent de auriu, pentru că atingerea unei doze mici de aur creează contrast, aduce lumină și bogăție vizuală.
Care a fost cea mai inedită colecție a ei? În 2015 Raluca Buzura a creat o colecție cu numele de „Hairy Tales“. Aceste piese au ieșit dintr-o lume imaginară și pentru a le realiza a fost folosită o combinație de materiale noi, precum cauciuc polimeric, piatră ponce, piele artificială și păr artificial. „Toate structurile brute sau organice care îmi aminteau de o pădure fantastică și plină de mister au fost continuate cu un element care avea rolul de a umaniza atmosfera: părul.“
În acest fel, fiecare piesă a căpătat propria identitate, la fel cum și oamenii se raportează la părul lor ca la o expresie importantă a sinelui lor, adaugă artista.
„Când vorbim despre bijuterie de autor sau bijuterie artistică, facem referire la identitatea și unicitatea artistului care lucrează ceea ce îi dictează sinele creator, și nu ceea ce îi dictează clientul. Altfel ar deveni creația clientului și nu a artistului.“ De-a lungul timpului a avut cerințe de a copia munca altor artiști sau chiar produse ale unor branduri cunoscute, însă a refuzat de fiecare dată. Lucrează la comandă doar designul propriu, gândit și conceput exclusiv de ea.
Care e rolul bijuteriei în viața oamenilor?
Bijuteria contemporană și designul vestimentar sunt două discipline strâns legate, deoarece ambele se referă la corpul uman, ambele sunt arte purtabile și au rolul de a se sprijini reciproc, spune Raluca.
„Ați putea spune că o ținută poate exista fără bijuterii, dar nu și invers. Eu aș îndrăzni să vă întreb: vă place mâncarea fără sare, fără condimente? Așa văd eu lucrurile. O bijuterie statement vine întotdeauna pentru a completa o ținu-tă, pentru a da acel gust suplimentar. Și, totodată, ea creează o legătură specială între creator și purtător.“
Creațiile ce poartă semnătura Raluca Buzura sunt piese statement, complexe și destul de voluminoase. De aceea ea recomandă o ținută simplă, minimalistă, care să nu sufoce piesa și nici să nu creeze aspectul de supraaglomerare.
„Și pentru că fiecare piesă pe care o creez este ca un «copil», pentru mine este important totodată să fie purtate cu admirație, apreciere și grijă.“
În ultimul an lumea a trecut prin schimbări multiple generate de pandemie. Ce s-a întâmplat cu bijuteriile? Au simțit oamenii nevoia să își cumpere piese minimaliste sau din contră, piese vizibile, armuri sau adevărate opere de artă la purtător?
„Lumea se schimbă rapid și noi paradigme au încercat omenirea, lucru care s-a reflectat cu siguranță în modalitatea publicului de a consuma arta. Bijuteria este o nevoie și nicidecum o necesitate, iar
într-un context economic atât de nesigur, necesitățile sunt prioritare.“
Dincolo de asta, fără prea multă viață socială și culturală, nevoia de a cumpăra și purta o bijuterie statement este aproape inexistentă, adaugă Raluca.
„Cu toate acestea, bijuteriile au în continuare o mare valoare în viața noastră atunci când comemorăm evenimente speciale și acesta a fost motivul principal pentru care, chiar și în pandemie, bijuteriile, mici sau mari, minimal sau statement, au fost în continuare savurate chiar dacă într-o proporție mult mai redusă.“
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția