Cum a reușit Dan Coma, unul dintre cei mai cunoscuți designeri de genți și pantofi, să transforme pandemia într-o perioadă intensă de creație? „Nevoia de frumos și speranța de a putea împărtăși cu lumea acest lucru nu dispare, nici măcar în pandemie. Ba din contră“. GALERIE FOTO

Luxul începe acolo unde necesitatea dispare, spune artistul Dan Coma, unul dintre cei mai cunoscuți creatori locali de genți, pantofi și accesorii. Mai exact, luxul e ceva de care nimeni nu are nevoie, dar pe care toată lumea și-l dorește, adaugă designerul care o citează pe Coco Chanel, un nume care a scris istorie în modă și care continuă să influențeze și astăzi tot ce ține de frumusețe. La rândul său, Dan Coma și-a închinat întreaga carieră ideii de frumos, un concept necesar în orice moment, dar cu atât mai mult în ultimul an, marcat de pandemia de COVID-19.

„Nevoia de frumos și speranța de a putea împărtăși cu lumea acest lucru nu dispare, nici măcar în pandemie. Ba din contră, eu și mai abitir am creat“, spune artistul.

Dan Coma s-a înconjurat el însuși de frumos în ultimul an pe care și l-a petrecut în atelierul său din inima Bucureștiului, un loc cu iz de muzeu, ce găzduiește obiecte de colecție adunate din diferite colțuri de timp și lume. În același loc se găsește și showroomul unde sunt expuse creații mai noi sau mai vechi ale designerului român.

„Tot ce am câștigat am investit în acest loc, în acest spațiu deschis în 2016.“ Proiectul a fost gândit pornind de la istoricul obiectelor pe care le găzduiește – genți și pantofi, obiecte ce se află de secole în grațiile femeilor. Astfel, artistul a reușit să adune în același spațiu sute de articole, vârfuri de gamă pentru ultimii mai bine de 200 de ani, produse care reușesc să te plimbe prin istoria unor piese fără de care lumea nu ar fi aceeași.

„Gențile au evoluat odată cu societatea. Primele astfel de produse au fost purtate de bărbați pentru că ei erau responsabili de zona administrativă.“ La început, ele erau realizate din pânză sau piele și erau gândite pentru a găzdui monede, pentru că la momentul acela bancnotele nu apăruseră. Iar acești mici saci (aceasta era forma inițială a genților) stăteau prinși la centura pantalonilor. Odată ce gențile au fost însușite de doamne, modelele au devenit tot mai complexe, broderiile fiind nelipsite.

Toate aceste detalii, dar și multe altele pot fi descoperite de vizitatorii care trec pragul atelierului lui Dan Coma, amplasat undeva în apropierea Arcului de Trimf, unde artistul și-a expus, pe lângă aceste colecții conturate pe parcursul mai multor decenii, și propriile creații. Și ele spun o poveste la fel de fascinantă.

„În artă și în industria luxului e foarte importantă povestea din spatele fiecărui obiect, al fiecărui brand.“

De aceea, artistul păstrează și câteva dovezi privind istoria familiei, precum cartea de muncă a tatălui său și dovada că bunicul a deținut o tăbăcărie în Gorj, acolo unde s-a născut și Dan Coma.

La fel de importantă ca povestea, în industria de lux e și personalizarea, opusul standardizării care pare că a luat cu asalt lumea în ultimii ani. Designerul spune că în România artizanatul, care presupune serii mici de produse, este înțeles greșit astăzi din cauza perioadei comuniste, când a fost asociat cu volume mari de producție.

„Artizanul este cel care creează, gândește. Este foarte apropiat de artist, aceasta fiind de altfel următoarea etapă în dezvoltare.“

Designerul spune că cel care lucrează cu mâinile este muncitor. Cel care folosește și mâinile și capul este artizan, iar dacă în ecuație se adaugă și sufletul ajungi la artist.

„În țări precum Franța sau Italia a fi artizan înseamnă ceva. Și acolo însă industrializarea și pericolul chinezesc pun în pericol acest concept.“

Totuși, oamenii se vor lămuri și vor reuși să aprecieze frumosul, e în natura umană, crede Dan Coma. El e convins că vom vedea o inversare a globalizării, fenomen favorizat de pandemie. „Inversul globalizării e personalizarea.“

Pentru artistul român, pandemia nu a adus mari schimbări. Nu a mai putut circula liber, dar altfel nu s-a simțit afectat pentru că a continuat să creeze, să gândească.

„Am o colecție de păpuși de porțelan pe care le-am restaurat în această perioadă. Nu mi-a ajuns timpul să fac tot ce am vrut.“

Panica a existat la început, dar a trecut ușor. Designerului i-au lipsit însă târgurile, expozițiile, într-un cuvânt socializarea.

„Am inaugurat showroomul acum circa cinci ani, iar până să înceapă pandemia am deschis ușile pentru evenimente, lansări de produse de lux sau prezentări de modă, evenimente de până în 50 de persoane.“

În ultimul an însă, acest atelier de creație a fost vizitat mai ales de clienții care au vrut să cumpere una sau mai multe dintre piesele ce poartă semnătura lui Dan Coma.

„Am clienți fideli care m-au susținut. Sunt oameni care înțeleg artizanatul și care au fost un real sprijin. Ei nu o fac însă din altruism, ci pentru că venitul la studio îi încarcă cu o stare bună, cu o energie pozitivă.“

Tocmai de aceea, designerul crede că un business precum cel al său nu se pretează a fi dezvoltat în online, mediu care reprezintă mai degrabă o platformă de prezentare a produselor, nu una de vânzare. Există clienți care au descoperit creațiile Dan Coma pe rețele sociale, dar care însă au venit să le vadă în showroom, chiar în pandemie.

„În domeniul meu, interacțiunea directă e crucială. Vreau să cunosc omul care se bucură de lucrurile pe care le creez.“

Manuela Marina Nestor este unul dintre fondatorii casei de avocatură NNDKP, una dintre cele mai mari din România, având în portofoliu tranzacții care au remodelat economia locală. Ea spunea recent că pasiunile sale sunt „cititul și gențile minunatului Dan Coma“.

Creațiile ce poartă semnătura artistului român variază ca stil de la sport-elegant până la lux, fiind realizate din materiale felurite, unele mai neconvenționale ca altele, precum piele de crocodil (care are un luciu natural permanent), de struț sau piton.

„Chiar în pandemie am avut o clientă care a cumpărat nu una, ci două genți de lux, din piele de crocodil.“ E vorba de un cuplu care venise la showroom, iar doamna a ales o geantă. Soțul i-a făcut cadou o a doua.

„Moda ne bucură când alte lucruri nu sunt posibile“, spune artistul despre ultimul an marcat de pandemia de COVID-19.

El a avut de-a lungul anilor și o colecție din pene, inspirată de o geantă din pene de struț a lui Josephine Baker, actriță, cântăreață și dansatoare, activistă și implicată în politică.

„Am creat o serie de genți cu pene. Am folosit, spre exemplu, pene de la cocoșul de munte francez, care sunt frumos colorate și care, deși par fragile, nu sunt. Această pasăre stă mult timp în ploaie și vânt, dar penajul rezistă.“

Dan Coma își amintește cum a vizitat acum mai multă vreme un producător de pene din Toscana, o afacere de familie, care a început acest meșteșug pe vremea lui Napoleon și pe care l-a transmis apoi din generație în generație.

Un alt material folosit de artistul român este pielea unui anumit pește ai cărui solzi au compoziție osoasă. E nevoie de laser sau de prese speciale pentru a tăia acest tip de piele, care nu permite coaserea normală pentru că sparge acul sau schimbă direcția acestuia. „Japonezii o foloseau pentru armură, iar francezii pentru producția de mobilă, de casete de valoare.“

Designerul spune că nu a avut probleme în aprovizionarea cu materii prime în pandemie pentru că în martie 2020, la ultimul târg la care a participat, la Milano, a achiziționat o cantitate mare de materiale. Plus că în depozit mai avea încă materiale pe care le-a acumulat în timp și care sunt la fel de actuale.

Totuși, artistul crede că în toamnă vor reveni târgurile, fiind deja invitat să participe. „Astfel de evenimente favorizează munca de creație pentru că acolo își dau întâlnire toți creatorii de frumos.“

De altfel, el spune că cel mai dor îi e de socializare, de întâlnirile cu oameni și amintește de o vizită în Belgia, la Europalia Arts Festival, un târg internațional de artă unde a fost invitat în 2019 alături de designerul de modă Doina Levința (care e și soția lui Dan Coma) și de artistul Mihai Țopescu.

„Am fost invitați de ICR și am expus la Chateau Beloeil, un castel de secol al XVI-lea.“ Cu ocazia aceluiași eveniment a fost organizată și Expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei“. Pentru acest eveniment Dan Coma a realizat o colecție specială, inspirată de burduful aparatelor foto vechi.

„Lucrez luni de zile la o colecție. La cea de la Chateau Beloeil am lucrat șase luni pentru că trebuie să ai unitate în ceea ce privește forma, materialele, culorile. Ca artist poți face un produs din jumătate de metru de material sau din 10 metri, în funcție de stare.“

Dan Coma lucrează și pe comandă, produsele rezultate fiind urmarea colaborării dintre client și designer.

„Eu îl conduc pe client în acest proces spre ceva ce se poate realiza.“ Sunt oameni care vin pentru o creație de-a gata, iar alții care vor un produs personalizat.

În 2004-2005 Principesa Margareta a venit în atelierul artistului pentru a găsi un cadou pentru tatăl său Regele Mihai cu ocazia zilei de naștere. Dan Coma a creat astfel un etui pentru cravată cu sigiliul Casei Regale, dintr-o piele în vogă în perioada interbelică, și ambalat într-o cutie specială. „Marea uimire a fost când am primit o scrisoare de mulțumire chiar de la Rege.“

Designerul este din 2005 furnizor al Casei Regale a României.

Fotograf: Ionuț Staicu,

Set Design: Ana Popovici,

Producție: Studio 82

Cultură