Retail therapy. Un nou trend sau doar o altA manie

Unii cred ca este vorba de dependenta. Altii sunt de parere ca aceasta “terapie” e o stare de moment. Chiar daca termenul nu e batut in cuie, cei mai multi dintre noi stim despre ce este vorba. O recunoastem dupa iuteala cu care ne goleste buzunarul, sau mai bine-zis – credit cardul.

In ultima vreme s-au inmultit studiile de piata care incearca sa afle atitudinea cumparatorilor aflati in fata rafturilor, modul in care acestora le place sa-si cheltuiasca banii si ce anume fac cu maruntisul. Surprinzator, romanii se afla in topul celor mai putin risipitori cumparatori (conform unui studiu synovate.com efectuat in unsprezece tari).

Termenul de retail therapy este insa relativ nou. Si daca n-ati auzit inca de aceasta terapie, puteti incerca o zi prin magazine cu sotia. Si nu neaparat pe Calea Victoriei, ci in Milano pe Via Montenapoleone sau in Londra, pe Oxford Street.

Terapia prin shopping e un alt fel de a spune “shop ””till you drop”, sau pe romaneste ” sunt nebun(a) dupa cumparaturi”.

Enciclopedia online wikipedia spune ca termenul de “retail therapy” este folosit mai ales in situatiile in care persoana care porneste la cumparaturi este dominata de o stare depresiva, scopul raitei prin magazine fiind acela de a se elibera de stres sau ganduri negre, bineinteles cu pretul golirii portofelului. Tot aici se mentioneaza ca acesta este un obicei care se manifesta pe o perioada scurta de timp. Cercetatorii australieni de la Melbourne University se zbat, totusi, sa demonstreze contrariul. Acestia i-au gasit chiar si o denumire stiintifica – “oniomania” (sindromul compulsiv al cumparaturilor) si se straduiesc sa demonstreze ca aceasta “afectiune” este de natura medicala.

Cum era de asteptat, comerciantii s-au grabit sa exploateze din plin dependenta unora fata de mersul la cumparaturi. S-au “inventat” ghizi care te duc in cel mai scurt timp prin toate locatiile (a se citi magazinele) importante din oras sau tururi programate in cel mai mic detaliu prin capitalele Europei, evident nu la muzee, ci pe strazile cu branduri de lux. Cercetatorii spun ca uneori aceste raiduri prin magazine nu ofera “refugiu” din calea depresiei decat pentru o zi. Dupa exaltarea primelor momente in care de-abia ajungi acasa cu bratele pline de plase urmeaza adancirea depresiei, bineinteles, in functie de suma care s-a cheltuit.

Romanii atinsi de febra cumparaturilor (si cei care isi permit un adevarat tur de forta prin magazine) prefera sa mearga in strainatate, mai ales cand iesirile peste granita sunt impuse de natura serviciului. Intre doua intalniri de afaceri e pauza de cumparaturi – si nu neaparat in sezonul de reduceri.

Manuela Nestor, Managing Partner al Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen Attorneys & Counselors, marturiseste ca merge la shopping de fiecare data cand se afla in alta tara. Asta pentru ca “uneori in strainatate am mai mult timp pentru cumparaturi, dar si pentru ca sortimentele sunt infinit mai bogate si preturile sunt mult mai diversificate”. Nu conteaza orasul, fie ca este vorba despre Paris, Londra, Monte Carlo, Aix en Provence sau New York.

Iosefina Frolu, PR Manager al Brau Union Romania, merge de cateva ori pe an peste hotare, in vacante sau in calatorii de afaceri la Paris, Viena, Amsterdam sau Barcelona. De cele mai multe ori combina aceste calatorii cu o raita prin magazine. “In orasele unde am fost cel putin o data, stiu deja unde trebuie sa merg pentru cumparaturi.”

Ambele au invatat din experienta personala ca sezonul reducerilor nu este perioada cea mai potrivita pentru shopping. “Reducerile se fac la produse nevandute sau cu atractie scazuta la public. Produsele cu adevarat frumoase si atractive nu intra in “sale”. Mai mult, unele magazine pe care le frecventez nici nu au sale-uri”, subliniaza Manuela Nestor. Iosefina Frolu se uita la reduceri doar in magazinele sau la marcile care ii plac.

Una dintre cauzele pentru care romanii cu venituri mai mari prefera sa mearga la cumparaturi in strainatate este calitatea produselor. Printre celelalte criterii se numara diversitatea si numele brandului.

Marcile de lux reprezinta un adevarat etalon, atat in ceea ce priveste calitatea, dar si preturile. Manuela Nestor este de parere ca la noi lipsesc produsele de lux, lucruri pe care le cumpara din placere, mai ales atunci cand trebuie sa isi schimbe garderoba. Printre preferintele sale se numara branduri ca Louis Vuitton, Dior, Marc Jacobs, Fendi, Chanel, Gucci, precum si produsele haute-couture de marca (Chanel, Dior, Lacroix, Nicole Fahri), dar si produsele medii, “dar din colectiile noi si de calitate superioara” – Kenzo, Max Mara, Zara, Mark & Spencer.

Iosefina Frolu este atrasa mai ales de brandurile mai putin cunoscute. “Imi place sa descopar creatori tineri sau marci mai putin mediatizate. La Paris sunt extrem de multi si mult mai interesanti decat cei ultra cunoscuti (dupa inflatia de japonezi care cumpara dintr-un foc trei genti Louis Vuitton)”, precizeaza ea.

Printre brandurile preferate se numara Burberry, Coccinelle, Zadig&Voltaire si, pentru copii, Le Petit Bateau sau Tartine et Chocolat, dar si acele produse care pot constitui un cadou special sau “care tin de acel “savoir vivre” intalnit mai ales la francezi: sapunuri, sare de baie, creme, apa parfumata pentru stropit lenjeria inainte de a fi calcata (de la L””Occitane) sau accesorii decorative, tesaturi din in, ceramica pictata, pahare din sticla gravate (Le Comptoir de Famille). Cumpar lucruri pentru ca imi plac sau pentru ca ma fac sa ma simt bine”.

Pana la urma trebuie sa fim sinceri. Cui nu-i place sa se rasfete prin magazinele preferate si cine ar refuza un tratament “regesc” cu branduri de lux? Nu s-a stabilit, inca, o limita care sa indice gradul de dependenta la shopping. Dar, daca doriti neaparat sa o aflati, incercati sa calculati greutatea plaselor adunate intr-o zi obisnuita la cumparaturi sau amintiti-va de cate ori ati tastat codul pin al cardului in acea zi.

Stil de viață