Un nou restaurant a apărut pe scena gastronomică a Bucureștiului și vine cu un concept adaptat la noua normalitate. Ce e nou? În primul rând conceptul de „privacy“, într-o piață aflată încă în scenariu de pandemie. GALERIE FOTO
Pandemia ne-a făcut mai sceptici, mai temători, mai singuratici, dar ce nu a reușit această criză sanitară să ne ia este pofta de mâncare.
Pandemia ne-a făcut mai sceptici, mai temători, mai singuratici, dar ce nu a reușit această criză sanitară să ne ia este pofta de mâncare, și nu doar în sensul propriu al cuvântului, ci mai ales în cel figurat. Astfel, chiar și după aproape doi ani de univers alternativ nu a dispărut plăcerea de a ieși în oraș, alături de oamenii (cei mai) dragi, pentru a împărtăși idei felurite, pahare de vin diferite și o cină gustoasă. Pentru toți aceștia, pe scena gastronomică a Bucureștiului s-a deschis un nou restaurant – Caupona. Cu ce vine nou? În primul rând cu conceptul de „privacy“ (intimitate – trad.), într-o piață aflată încă în scenariu de pandemie.
„Suntem amplasați în cartierul Primăverii, în nordul Bucureștiului. Avem două intrări, cea din strada Herăstrău numărul 4, și cea din Bulevardul Primăverii. Am ales această locație întrucât este o zonă rezidențială care se potrivește conceptului de vilă în care oaspetele se poate simți ca acasă“, spune chef Cezar Predescu, cel care a creionat conceptul gastronomic și designul restaurantului Caupona. Localul este deținut însă de MGC (Max Group Company), care operează mai multe businessuri în domeniul gastronomiei.
Mai exact, din portofoliul grupului fac parte peste 50 de restaurante, cofetării, brutării și săli de evenimente, printre care se numără Barrio, Fabrica de Mâncare, Moon Brasserie și #aici. Caupona este astfel cel mai recent pariu al antreprenorilor care dețin businessul MGC, familia Gheorghe
„Restaurantul are o capacitate restrânsă, fapt ce ne permite să avem o suprafață destul de mare dedicată zonelor de service și producție, de care au nevoie localurile de acest tip.“
Mai exact, per serviciu, restaurantul Caupona are o capacitate maximă de 50 de clienți, fapt ce permite personalului să acorde timp și atenție pe măsura așteptărilor.
Lucrările de amenajare a restaurantului, crearea și dezvoltarea conceptului, toate au început acum zece luni. „Putem spune că, în mare măsură, am realizat tot ceea ce ne-am propus“, spune chef Cezar Predescu. El lucrează în acest domeniu de peste 20 de ani, având experiență atât pe piața locală, cât și pe cea din Italia. De altfel, experiența din Italia l-a inspirat în crearea actualului concept.
„În timpul Imperiului Roman, odată cu dezvoltarea acestuia și cu construirea străzilor care plecau din centrul Romei către provincii, au început să apară o serie de hanuri, unde călătorii obțineau mâncare și cazare“, povestește el. De-a lungul tuturor marilor drumuri ale Italiei au fost deschise astfel de localuri, după cum știm și din descrierea pe care Horațiu, unul dintre cei mai mari poeți romani din perioada augustină, a făcut-o despre călătoria sa de la Roma la Brundisium, modernul Brindisi de azi, situat pe coasta Adriaticii din sudul Italiei, fost oraș messapian și apoi roman de mare importanță strategică de-a lungul Antichității, adaugă chef-ul. „Aceste hanuri s-au numit „cauponae“ și putem spune că ele sunt precursoarele restaurantelor de astăzi.“ Tocmai de aceea a fost aleasă denumirea de Caupona pentru noul proiect, un concept nou de restaurant pe piața din România, poziționat strategic în zona premium a Bucureștiului.
„Conceptul gastronomic, ca și amplasarea, dezvoltă o identitate puternică. Astfel, extinderea se efectuează doar printr-o linie de evenimente personalizate, dar care au drept scop o experiență unică, creionată în jurul clientului.“
Filozofia restaurantului și oferta sa gastronomica sunt strict de sorginte italiană. „Ținem cont de teritoriu (terroir) și de ingredientele pe care ni le oferă acesta.“
Bucătăria este una bazată pe calitatea produsului și pe sezonalitate. Astfel, în meniu se pot găsi trufe albe sau un pește de captură, în funcție de sezon. „Avem și o zonă de confort, unde se regăsesc preparate tradiționale, dar și aici venim cu o propunere creativă care ne diferențiază.“
Chef-ul e de părere că materiile prime excelente stau la baza unui business gastronomic durabil. În ceea ce privește Caupona, acestui „ingredient“ extrem de important din rețeta de business i se adaugă și o tehnică actuală, contemporană, în ceea ce privește bucătăria.
Totodată, într-un scenariu de pandemie precum cel actual, localul se diferențiază în piață prin faptul că a fost construit în jurul conceptului de „privacy“ (intimitate) și de maximă siguranță. Tocmai de aceea numărul de clienți e limitat la 50 per serviciu.
„Venim cu o propunere gastronomică diferită, cu o atenție aparte la detalii și cu un serviciu personalizat.“
Având în vedere că întregul concept se bazează pe calitatea materialelor, pe design și pe atenția la detalii, investiția este una semnificativă, spune chef-ul, fără a oferi cifre.
„Investim în comunicare și popularizarea brandului, în dezvoltarea de business alternativ, dar totodată legat de structura de bază.“
El face astfel referire la e-commerce, evenimente externe și cursuri online.
În ceea ce privește componenta de livrări, acesta este un plan alternativ la care echipa Caupona încă lucrează. E vorba de dezvoltarea unei linii de delivery dedicată clienților care își doresc o experiență gastronomică personalizată acasă.
„La nivel financiar însă, acest segment de livrări este strict un proiect de marketing, deoarece costurile de implementare și «packaging» exclusivist sunt destul de ridicate.“
Un astfel de serviciu ajută la promovarea localului din zona de nord a Bucureștiului și la fidelizarea clientului. Ulterior, odată ce brandul ajunge cunoscut, pe lista de planuri se află dezvoltarea de evenimente private.
„Într-adevăr, pandemia ne duce într-o zonă de incertitudine, dar proiectul nostru este centrat pe siguranță, iar acest lucru ne ajută să ne diferențiem. Dacă știi să te poziționezi în mijlocul unei crize economice și să o depășești, atunci succesul este garantat, iar noi mizăm pe această strategie.“
Scena gastronomică a Bucureștiului, precum și cea a marilor orașe de provincie au început să se dezvolte în ultimii ani, în piață apărând localuri pe toate segmentele de preț și clienți. Totuși, în continuare, România nu are niciun restaurant înscris în ghidul Michelin, cea mai importantă distincție în domeniu. Cele mai bune restaurante din lume primesc stele Michelin – de la una la trei -, dar sunt și localuri menționate în ghid, fără a fi încununate cu stele, acesta fiind un semn că sunt pe drumul cel bun.
„Referitor la ghidul Michelin, cel mai vechi și cunoscut ghid de referință pentru hotelurile și restaurantele europene, România nu este prezentă pe harta gastronomică a acestuia pentru că Michelin este un ghid stradal. Iar structura noastră de străzi și autostrăzi nu permite încă prezența ghidului pe piața românească“, spune chef Cezar Predescu. El speră însă ca, în curând, să ne alăturam și noi, urmând modelul Sloveniei, o țară nou intrată în universul Michelin.
„Am avut ocazia să intrăm în ghidul Michelin în Italia și, cunoscând bine acest sistem, cred că este un semn de recunoștință la nivel profesional care încununeză cariera unui chef și recunoaște standardul de excelență al unui restaurant. Că vom fi noi sau altcineva, important este să reușim“, adaugă el.
Cezar Predescu face referire la restaurantul Perpetual din Roma, care spune el că a fost inclus în ghidul Michelin. Acesta este un concept lansat de cheful român acum circa șase ani. Acum el a revenit acasă cu un alt proiect – Caupona – și consideră că România merită să fie pe harta gastronomică a lumii, chiar dacă drumul este lung și foarte dificil.
„Proiectul Caupona nu și-a propus să meargă în direcția ghidului, chiar dacă oferim o experiență culinară deosebită. Rămânem cu filosofia de a fi un restaurant de top, cu aspirația de a crea un client cât mai exigent, care să ridice standardele noastre și ale concurenților noștri“, conchide el.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția