Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață

RASDAQ face milionari pe banda rulanta

Piata RASDAQ, a carei soarta se hotaraste zilele acestea la CNVM, pare a avea un ultim impuls de mandrie, companiile listate pe aceasta piata a Bursei de Valori multiplicand banii investitorilor mai ceva decat defunctul FNI, insa cu diferenta ca de data aceasta cresterile sunt reale

Piata RASDAQ, a carei soarta se hotaraste zilele acestea la CNVM, pare a avea un ultim impuls de mandrie, companiile listate pe aceasta piata a Bursei de Valori multiplicand banii investitorilor mai ceva decat defunctul FNI, insa cu diferenta ca de data aceasta cresterile sunt reale.
In acest timp, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti incearca sa convinga Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare sa nu transforme RASDAQ-ul intr-un fel de “talcioc” de actiuni unde companiile nu au nici o obligatie de raportare si se pot delista oricand vor actionarii majoritari.
Un semnal pozitiv pentru viitorul pietei RASDQ a fost dat chiar saptamana trecuta de intrarea la cumparare, aici, si nu pe piata principala a Bursei de Valori, a uneia din cele mai mari banci de investitii din lume, Morgan Stanley, care a cumparat 6% din actiunile dezvoltatorului imobiliar Imotrust Arad, companie creeata pe ruinele unei foste fabrici de conserve.
RASDAQ a facut multi milionari anul acesta, iar cei cunoscuti, cum ar fi Gheorghe Calburean, actionarul majoritar de la Dafora Medias sau Petru Ciurtin, care controleaza producatorul de lactate Albalact, sunt doar varful aisbergului. Cel mai bogat om de pe RASDAQ este in acest moment, conform datelor disponibile pe piata, Gheorghe Calburean, actionarul majoritar al companiei de foraj Dafora Medias, al carui pachet de aproximativ 51% din actiuni a ajuns sa valoreze circa 150 mil. euro, dupa cresterile inregistrate de la inceputul anului. Practic, intr-un interval de circa 5 luni, Dafora a crescut de 3,3 ori, tinand cont si de majorarea de capital social derulata in aceasta perioada.
Calburean controleaza, prin intermediul Dafora, si un pachet de 43% din actiunile constructorului de conducte magistrale Condmag Brasov, care au inregistrat de asemenea o crestere puternica in ultimul an. De altfel, Dafora a anuntat ca intentioneaza sa preia controlul pachetului majoritar de actiuni al Condmag, companie evaluata la peste 96 mil. euro.
Un exemplu similar este producatorul de echipamente pentru industria de petrol si gaze Armax Gaz Medias, care si-a majorat capitalizarea de aproape 10 ori de la inceputul anului, compania facand loc in actionariat unor fonduri de investitii, cum ar fi olandezii de la MEI. Principalul actionar al companiei este Mircea Vescan, care detinea, conform ultimelor raportari, un pachet de 36% din actiuni, evaluat acum la 23 mil. euro. El a vandut recent un pachet de 6,2% din actiunile Armax Gaz, pentru care a incasat 2,5 mil. euro. Unii investitori care au avut inspiratia de a cumpara in urma cu cativa ani actiuni de cateva mii de euro sunt acum milionari. Tesatoriile Reunite, o companie din Bucuresti cu activitati in industria textila, dar care detine terenuri importante in Bucuresti, a crescut de circa 100 de ori in ultimele 12 luni, o investitie de 10.000 de euro fiind suficienta pentru a transforma orice investitor care dispunea de acesti bani intr-un milionar.
O buna parte din cresterile de pe RASDAQ au in spate terenurile pe care investitorii au descoperit ca acestea le au. Un alt exemplu de cresteri spectaculoase este cel al companiei de dezvoltare imobiliara Imotrust Arad, care era practic necunoscuta pe piata pana in luna februarie. Dupa transferul companiei de pe sistemul XMBS pe piata principala a RASDAQ, capitalizarea companiei a crescut de circa 12 ori, pe fondul unei lichiditati din ce in ce mai ridicate. Compania a vandut pachete de actiuni proprii pe care le avea in portofoliu pentru a spori lichiditatea. Saptamana trecuta Morgan Stanley a cumparat un pachet de 6% din companie, posibil pentru un client, dand investitorilor romani de pe RASDAQ speranta unor noi cresteri. In tot acest timp, brokerii se plang ca autoritatea de supraveghere a pietei, CNVM, se fereste sa isi ia sarcina de a supraveghea cele cateva mii de societati de pe RASDAQ, invocand ca nu dispune de resursele necesare. Tot saptamana trecuta Bursa a propus CNVM sa transfere cele mai mari compani de pe RASADQ pe Bursa de Valori, pentru ca acestea sa ramana atractive pentru investitori. Alternativa ar fi listarea acestora pe o piata alternativa si lipsa oricaror obligatii de protectie a investitorilor. Initiativa Bursei a ramas deocamdata fara raspuns.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția