RASDAQ: din mina de aur, cenusareasa

Scaderile puternice ale actiunilor lichide de pe Bursa au facut ca titlurile celor mai importante companii listate pe RASDAQ sa fie uitate in ultima perioada de investitori.
Neimplicarea investitorilor straini, vestile preponderent proaste care vin de pe pietele externe si corectiile care continua sa macine castigurile care mai exista in portofoliile investitorilor au indepartat cel putin deocamdata investitorii locali de pe piata de capital, RASDAQ-ul fiind cel mai afectat.
Nici pe Bursa situatia nu este prea roza, avand in vedere ca in primele opt sedinte de tranzactionare din februarie lichiditatea medie a fost la jumatate fata de ianuarie si doar cateva actiuni mai reusesc rulaje de peste 1 mil. euro.
O posibila explicatie ar putea fi si migrarea investitorilor catre plasamente mai sigure, in conditiile in care analistii spun ca situatia de criza s-ar putea prelungi cel putin pana la sfarsitul primului semestru. Un factor care ar putea incuraja aceasta tendinta este cresterea dobanzilor platite de banci la depozite catre nivelul de 8% pe an, fata de un nivel mediu de 6,6-7% pe an in 2007, ca urmare a majorarii dobanzii de politica monetara de catre BNR.
Desi au inregistrat si ele scaderi puternice “blue-chips-urile” bursei RASDAQ, precum Albalact, Prospectiuni sau Dafora, nu au devenit mai atractive in ochii investitorilor, care prefera sa cumpere actiuni lichide, precum SIF-urile sau titlurile bancare, care au inregistrat pierderi de peste 30% de la inceputul anului, ajungand la niveluri de pret pe care putini si le-ar fi imaginat in vara anului trecut.
“In ultimii ani s-a vazut ca investitorii intra pe RASDAQ cand actiunile de pe Bursa devin scumpe. In acest moment, cand SIF-urile si bancile sunt la preturi pe care nimeni nu si le inchipuia asta-vara, e greu sa mai intre investitori pe RASDAQ, de unde si lichiditatea scazuta. Probabil ca RASDAQ-ul isi va reveni dupa ce vor creste actiunile de pe Bursa”, spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.
In luna ianuarie, tranzactiile de pe RASDAQ au fost de 37 mil. euro, de trei ori mai mici decat in luna decembrie 2007 si de peste cinci ori mai reduse decat maximul din iulie 2007 cand schimburile pe aceasta piata au depasit 200 mil. euro.
Scaderea tranzactiilor de pe RASDAQ indica o scadere a interesului investitorilor locali pentru aceasta piata, in conditiile in care actiunile mai lichide listate pe acest segment al pietei au urmat in ultimele luni traiectoria descendenta a principalelor actiuni de pe Bursa.
De altfel, si pe Bursa lichiditatea a scazut dramatic in ultimele saptamani din cauza absentei din piata a investitorilor straini si a reticentei investitorilor locali, care asteapta rezolvarea crizei.
Brokerii spun ca atata timp cat actiunile cele mai lichide de pe Bursa se mentin la nivelurile actuale de pret este greu de crezut ca vor intra bani pe RASDAQ.
Valoarea medie zilnica a transferurilor de pe RASDAQ a fost in ianuarie de 1,8 mil. euro, cu un varf de 5 mil. euro in ultima sedinta a lunii, cand s-au transferat niste pachete mai mari de actiuni. In primele opt sedinte din februarie insa, rulajul mediu s-a situat sub un milion de euro pe zi.
Actiunile “vedeta” de pe RASDAQ, care in urma cu cateva luni rivalizau din punctul de vedere al rulajului cu unele dintre cele mai lichide actiuni de pe Bursa, sunt foarte slab tranzactionate in prezent.
Titlurile producatorului de lactate Albalact Alba-Iulia (ALBZ) au facut in ultimele saptamani obiectul unor tranzactii zilnice de sub 100.000 de euro, fata de rulaje care depaseau 1 mil. euro in perioada iunie-august.
Alte exemple asemanatoare sunt actiunile Prospectiuni Bucuresti (PRSN), Dafora Medias (DAFR) si Imotrust Arad (ARCV) sau titlurile companiilor de constructii Comnord Bucuresti (COSC) si Constructii Transilvania (COTR), de pe XMBS, ale caror rulaje depasesc din ce in ce mai rar pragul de 10.000 de euro.

Stil de viață /Investitii