Randamentele mari vin si cu riscuri mai mari

Fondurile mutuale se anunta a fi si in acest an o alternativa de plasament atractiva pentru investitori, in conditiile in care dobanzile din sistemul bancar reusesc cu greu sa tina pasul cu inflatia.

Investitorii trebuie sa aiba in vedere faptul ca randamentele fondurilor mutuale variaza mult in functie de profilul de risc si de structura plasamentelor acestora. Astfel, fondurile cu plasamente preponderent pe piata de capital ar putea oferi si in acest an investitorilor randamentele cele mai ridicate, in conditiile in care majoritatea brokerilor si analistilor prognozeaza ca Bursa isi va continua trendul ascendent. Totusi, riscurile investitiei intr-un fond mutual de actiuni sunt si ele mai ridicate, evolutia acestor fonduri fiind strans legata de fluctuatiile de pe piata de capital.

Anul trecut, fondurile de actiuni au oferit cele mai ridicate randamente, inregistrand o crestere medie a valorii unitatii de fond de 35,2%. Unele dintre aceste fonduri au adus insa investitorilor randamente de peste 40% sau chiar peste 50%, in cazul Omninvest. Aceste performante au fost posibile in conditiile in care actiunile listate pe piata de capital au inregistrat cresteri importante. Indicele BET, care urmareste cele mai importante zece companii de la Bursa, a crescut in 2005 cu 50,9%, in timp ce indicele BET-FI, care monitorizeaza evolutia celor cinci societati de investitii financiare (SIF), s-a apreciat cu peste 175%.

Daca avem in vedere ca fondurile de actiuni au plasamente de pana la 70% din active in actiuni cotate pe piata de capital, iar brokerii estimeaza pentru acest an o crestere de cel putin 30% la nivelul indicelui BET, am putea asista pana la sfarsitul anului la o crestere medie de 20% pe segmentul fondurilor de actiuni. Asadar, o astfel de investitie ar putea aduce investitorilor randamente de circa 3-4 ori mai mari fata de remuneratia oferita de un depozit bancar. Desigur, randamentele variaza in functie de strategiile de plasament adoptate de fiecare administrator in parte.

Pana acum inceputul de an a fost bun pentru investitorii care si-au plasat banii in fonduri de actiuni. Acestea au inregistrat cresteri importante de la inceputul lunii, castigand intre 4,6% si 7% pe fondul cresterilor importante de la Bursa.

Fondurile diversificate reprezinta si ele o solutie pentru investitorii care vor sa obtina randamente mai mari decat la banca, insa cu riscuri medii. Fondurile diversificate au atat plasamente pe piata de capital, care ofera un plus de randament, cat si plasamente pe pietele monetare, care le dau un plus de stabilitate. In general, fondurile diversificate plaseaza pana la 40% din active in actiuni cotate la Bursa, astfel ca scaderile de pe piata de capital sunt mai usor absorbite, insa nici cresterile nu sunt la fel de mari ca in cazul fondurilor de actiuni.

In 2005, fondurile diversificate au obtinut un randament mediu de 29,2%, cel mai performant fiind BCR Dinamic cu o crestere de peste 33%.

In general, fondurile de actiuni si cele diversificate sunt recomandate pentru investitii pe termen mediu si lung. Administratorii de fonduri nu percep comisioane de rascumparare, care sunt mai mari cu cat termenul de rascumparare este mai mic, tocmai pentru a descuraja investitiile pe termen scurt, care speculeaza cresteri de moment pe piata de capital. Daca rascumpararea se efectueaza dupa o perioada mai lunga de timp, comisionul poate scadea pana la 0.

Pentru cei care nu vor sa-si asume riscuri si prefera investitiile sigure, nici randamentele nu sunt prea ridicate. Fondurile de instrumente cu venit fix ofera in acest moment randamente asemanatoare cu cele ale depozitelor bancare.

In 2005, fondurile de obligatiuni au adus investitorilor performante medii de circa 10%, in timp ce randamentul mediu al fondurilor monetare a fost de 6,3%. Castigurile oferite de aceste fonduri au scazut semnificativ pe parcursul anului trecut, odata cu scaderea dobanzilor la depozite in sistemul bancar. Astfel, in decembrie, majoritatea fondurilor de instrumente cu venit fix au adus randamente lunare cuprinse intre 0,15% si 0,4%, in conditiile in care rata inflatiei s-a ridicat la 0,5%.

In conditiile in care aceste fonduri nu mai reusesc sa bata ca performante depozitele bancare la termen si reusesc cu greu sa tina pasul cu inflatia, mai reprezinta ele o alternativa pentru investitori? Experienta arata ca da. Jumatate din fondurile monetare si de obligatiuni au inregistrat cresteri ale numarului de clienti in decembrie, si aproape toate au raportat cresteri ale valoriii activelor.

Societatile de administrare a investitiilor sustin ca atuul acestor fonduri este lichiditatea mai ridicata comparativ cu cea a depozitelor bancare. Practic, multe dintre aceste fonduri functioneaza ca instrumente de “cash-management” de genul conturilor curente la banci. Practic investitorii pot subscrie si retrage sume importante fara restrictii, fondurile monetare nepercepand comision pentru aceste operatiuni.

Desi se adreseaza in special investitorilor persoane juridice, reprezentati de intreprinderi mici si mijlocii, exista si investitori mici persoane juridice care investesc in astfel de fonduri. Aceasta se datoreaza faptului ca investitorii mici nu au intotdeauna acces la emisiunile de certificate de trezorerie sau obligatiuni, care sunt “vanate” imediat de investitorii institutionali si prin urmare nu au alte instrumente la dispozitie pentru a-si plasa economiile.

Oferta de fonduri mutuale s-a imbogatit in ultimul an, iar anul 2006 se anunta de asemenea interesant din acest punct de vedere. Aparitia noilor reglementari ale CNVM cu privire la functionarea fondurilor mutuale a dat unda verde pentru lansarea de noi fonduri, iar administratorii existenti, dar si unii noi s-au grabit sa iasa pe piata cu produse noi. Astfel, incepand cu a doua jumatate a anului trecut au fost lansate patru noi fonduri mutuale si un fond de investitii privat.

Banca Transilvania, prin lansarea a doua fonduri mutuale si a unuia privat, si HVB Bank, prin preluarea a doua fonduri existente si lansarea primului fond mutual denominat in euro, au fost cei mai activi jucatori de pe piata in 2005.

Interesul manifestat de marile grupuri financiar-bancare pentru piata fondurilor mutuale este din ce in ce mai ridicat, noi fonduri fiind asteptate sa-si faca intrarea pe piata in 2006. Banca elena Eurobank, actionarul majoritar al Bancpost, va lansa in martie doua fonduri mutuale. Raiffeisen Bank si Finansbank sunt si ele asteptate in acest an sa-si faca intrarea pe piata.

In plus, principalii jucatori de pe piata, BRD – Groupe Societe Generale si BCR continua sa-si imbogateasca oferta pentru a-si consolida pozitiile.

Pe langa fondurile mutuale, investitorii care dispun de sume de bani mai mari pot opta pentru fondurile de investitii private. O parte din administratorii de fonduri mutuale de pe piata s-au grabit sa profite de aparitia noilor reglementari ale CNVM pentru a-si completa oferta cu fonduri private de investitii. Acestea presupun o investitie initiala mai mare si se adreseaza unui numar restrans de investitori, insa au ca avantaj o mai mare flexibilitate in administrarea portofoliului, care poate aduce randamente mai ridicate investitorilor.

Primul fond privat conform noilor reglementari a fost lansat in decembrie de Banca Transilvania. Fondul, denumit BT Invest 1, poate efectua plasamente de pana la 100% pe piata de capital. Societatea de administrare a investitiilor Globinvest din Cluj-Napoca intentioneaza, de asemenea, sa lanseze doua fonduri inchise, unul cu plasamente in actiuni si unul cu investitii in efecte comerciale, iar Certinvest vrea sa iasa pe piata cu doua fonduri imobliare.

Piata instrumentelor de plasament colectiv se ridica la sfarsitul anului trecut la aproximativ 120 de milioane de euro, iar numarul de investitori depasea 71.000. Plasamentele in fonduri mutuale ale romanilor reprezinta doar 0,7% din economiile populatiei plasate in sistemul bancar.

Stil de viață