"Si acum vom adauga imagine sunetului" - David Sarnoff

In 1939, David Sarnoff anunta “nasterea unei noi arte, care va afecta intreaga societate” – televiziunea. “Parintele televiziunii” nu numai ca a creat atat radioul, cat si televizorul, asa cum le stim cu totii, dar a fost si un vizionar anticipand exact modul in care se va dezvolta industria comunicationala.

Presedinte al Radio Corporation of America (RCA) si fondator al primei retele radio (NBC), Sarnoff a vazut televizorul alb-negru doar ca pe o faza de tranzitie spre televiziunea color si a prezis chiar si inventarea video-recorder-ului.

David Sarnoff s-a nascut in Uzlian, Rusia, in 1891 (cand a fost “descoperit” si electronul; Sarnoff obisnuia sa spuna ca el si electronul s-au nascut in acelasi an). La o varsta destul de frageda a fost nevoit sa se mute, impreuna cu familia, in New York. Pentru ca nu stia engleza, prima sa slujba a fost de vanzator de ziare. Au urmat alte joburi la fel de neinsemnate pana la varsta de 15 ani, cand a fost angajat la Marconi Wireless Telegraph Co., unde a invatat codul Morse si a fost promovat in functia de operator junior (1908).

Apoi, ca majoritatea celor care lucreaza in lumea comunicatiilor, Sarnoff a fost omul potrivit la locul potrivit. Pe 14 aprilie, in 1912, lucra la statia Marconi, cand a interceptat mesajul “Titanicul a lovit un iceberg si se scufunda”. Pentru urmatoarele 72 de ore, el a fost singurul care nu s-a miscat de langa aparate si care a transmis lumii intregi stirea despre iminentul dezastru.

Abilitatile sale tehnice l-au ajutat sa avanseze usor, astfel ca, in 1915, a propus ideea infiintarii unei “cutii muzicale radio”, cand radioul era folosit doar pentru transmisii navale. Acest sistem avea sa fie folosit ca o utilitate casnica – “ideea este sa aduc muzica in casele oamenilor, dar fara fire”. Nu numai ca s-a ocupat de partea tehnica, dar a organizat si o grila de programe formata din muzica, sport si stiri. Pe 2 iulie 1921 a transmis in direct meciul de box dintre Jack Dempsey si Georges Carpentier, eveniment care a inregistrat niste ratinguri de-a dreptul uimitoare. Ca sa nu mai mentionam vanzarile aparatelor (acum denumite Radiola), care au insemnat nu mai putin de 83,5 milioane de dolari.

Dupa un radio, cum era si firesc, a urmat reteaua. In 1926, ca director general al RCA, a initiat National Broadcasting Co. Urmatorul pas a fost televiziunea. Sarnoff a vazut potentialul pe care il avea prototipul patentat de Vladimir Zworykin in 1923 si, cinci ani mai tarziu, a pregatit o statie speciala a NBC-ului (b2xbs), unde experimenta ceea ce noi numim acum “televiziune”. 1941 a fost anul de gratie in care NBC a inceput sa transmita de la statia WNBT in New York. Procesul a fost totusi intarziat de razboi, perioada in care Sarnoff a fost consultant in comunicatii pentru generalul Dwight D. Eisenhower, dupa care a fost inaintat la functia de general de brigada, de unde si denumirea care i-a fost atribuita mult timp dupa ce razboiul a luat sfarsit, “Generalul”.

Si-a dus proiectul NBC la bun sfarsit, a creat chiar si un film pentru televiziune. Cu toate acestea, dragostea pentru arta nu prea isi gasea locul in personalitatea lui Sarnoff, cat despre bataliile pierdute in afaceri, acestea nu puteau decat sa-ti dea certitudinea ca va castiga razboiul.

S-a retras in 1970 si a murit un an mai tarziu. RCA s-a transformat cu timpul intr-un conglomerat. “Traim in umbra unui om care a pornit de la nimic si, cu toate astea, a inceput o revolutie cu un efect extraordinar asupra intregii lumi”, spunea Fred Silverman, ABC.

Cultură