Putini investitori mai vor castiguri mari

Pana in 2001, investitiile intr-un fond mutual erau asociate automat cu un castig aproape dublu fata de dobanda bancara. Celebrele fonduri mutuale SAFI-FMOA si FNI au fost cele mai bune exemple. Dar au fosr exemple amare pentru investitorii care au crezut ca baii pot fi inmultiti peste noapte.
Acum investitorii si fondurile mutuale au trecut la extrema cealalta. Acestia, de altfel putini, prefera fondurile care ofera cele randamentele cele mai reduse, in timp ce putini iau in calcul un plasament in fondurile care aduc cele mai mari castiguri, dar sunt si mai riscante.
Un depozit bancar constrituit la inceputul anului trecut ar fi adus investitorului un castig cel putin egal cu cel al majotitatii fondurilor cu profil monetar. Administratorii acestor fonduri justifica randamentele relativ reduse prin faptul ca banii pot fi retrasi in orice moment dintr-un fond mutual fara a pierde castigul aferent detinerii. “La un depozit la banca banii raman blocati, in timp ce investitia intr-un fond mutual poate fi rascumparata oricand,” comenteaza Adrian Negulescu, director de marketing la SIRA care administeaza Fondul pentru Comert Exterior (FCEx). Unul din investitorii la acest fond este Nicolae Danila, presedintele celei mai mari banci romanesti.
Randamentele mari din anii trecuti de fondurile mutuale “curate” se datorau unui paradox al econimiei romanesti din acel moment: castigurile aduse de titluriile de stat, instrumente care au un risc aproape nul, erau superioare celor ale depozitelor bancare, considerate a avea un grad mai mare de risc. De atunci situatia s-a schimat, iar randamentele reale oferite de majoritatea fondurilor au intrat in picaj. Investitorii sunt atrasi in continuare de fondurile cu grad de risc cat mai scazut.
Scaderea randamentelor la titlurile de stat sub cele ale depozitelor de la banci i-a pus pe ganduri pe unii din administratorii de fonduri care si-au reorientat plasamentele. “La FCEx am redus ponderea plasmentrelor in titluri de stat si am investi mai mult in alte instrumente. Ca fond monetar nu avem totusi prea multe variante de plasare a banilor,” a adaugat Negulescu.
Alte fonduri, cum ar fi Simfonia 1, administat de BRD Asset Management continua sa plaseze peste 95% din active in instrumente de garantate de stat, iar acest fapt s-a rasfrans asupra randamentelor oferite. Administatorii fondurilor orientate catre titluri de stat nu-si fac insa griji: multi investitorii continua sa plaseze din ce in ce mai multi bani in fondurile care cumpara titluri de stat. Pe de alta parte altii se intreaba ce rost are sa plateasca comisioane de administare si de rascumparare cand pot sa-si plasezae si singuri banii in astfel de instrumente.
Titlurile Simfonia 1 au adus anul trecut investitorilor un randament de 22,3%, fata de o rata a inflatiei de 17,8%, ceea ce inseamna o crestere in termeni reali de doar 3,8%.
“Depozietle la banci pe termene mai lungi ar fi adus, probabil investitorilor un randament mai mare,” recunoaste Dan Nicu directorul societatii de administare, “Randamentul oferit de Simfonia 1 a fost mai mare fata de cele care ar fi fost realizate prin plasamente in depozite bancare pe un termen mai scurt. Noi comparam totusi cresterea unitatii de fond cu rata inflatiei,” a adaugat el.
Dar daca s-ar face o raportare la cursul leu-dolar, care a crescut anul trecut cu numai 6%, rezulta un castig net in dolari de 16%. Fata de o dobanda bancara anulala de 5%, castigul obtinut este mare, chiar foarte mare. Cei care gandesc in dolari se pot declara mai mult decat multumiti. Pe euro, insa practic nici nu s-a castigat, nici nu s-a pierdut.
Cu lectia invatata dupa scandalurile SAFI si FNI, cei mai multi dintre investirori au fost atrasi de numele Bancii Romane pentru Dezvoltare, astfel ca Simfonia 1 gestioneaza in prezent – aproximativ 500 miliarde de lei (15 milioane de dolari), adica aproape jumatate din sumele pe care investitorii le-au incredintat societatilor care administeaza fonduri mutuale.
Ceea ce uita administatorii de fonduri sa mentioneze atunci cand explica randamentul scazut oferit prin posibilitatea de a retrage banii oricand este nivelul comisioanelor de rascumparare. In cazul celui mai mare fond, Simfonia 1, cei care doresc sa-ti retraga banii in primele 30 de zile de la cumpararea titlurilor platesc un comision de 4%, mai mult decat cresterea reala a unitatii de fond pe anul trecut si mai putin decat ar fi pierdut daca ar fi lichidat un depozit bancar inanite de termen.
De cealalta parte, cele doua fonduri care investesc preponderent in actiuni cotate au adus anul trecut cele mai mari randamente. Napoca, administrat de Globinvest a adus investitorilor anul trecut un randament de 55%, in timp ce Intercapital, administat de Certinvest a consemnat o crestere de 37%. Investitorii au ramas indiferenti la aceste cresteri iar cele doua fonduri detin impreuna tot sub 3% din piata fondurilor mutuale.
Este adevarat ca nici in domeniul fondurilor cu grad mai mare de risc oferta nu este bogata, in conditiile in care putini sunt cei care se mai incumeta sa sa-si plaseze toti banii intr-un singur loc. Perspectivele sunt insa bune. Cel putin patru societati de administrare studiaza problema lansarii de fonduri care sa investeasca banii preponderent in actiuni cotate, iar una dintre acestea este BCR Asset Management, societatea de administratre a Bancii Comerciale Romane.
Numarul total de de investitori la fondurile mutuale ramane redus: sub 55.000 la finalul lunii trecute. Cele mai multe dintre fonduri nu au reusit anul trecut sa atraga, in medie nici macar un investitor pe zi. In alte cazuri cresterea numarului de investiori a fost una artificiala. Legislatia fondurilor mutuale, adoptata anul trecut prevedea ca fondurile mutuale trebuie sa aiba cel putin 500 de investitori pentru aasi continua activitatea. Aceasta nu a fost insa o problema care sa solicite eforturi prea mari din partea administratorilor. “Numarul de investitori nu este o problema pentru noi. Daca chemam toate rudele si prietenii sa cumpere cate o unitate de fond tot vom reusi sa trecem de pragul de 500 de investitori!” explica reprezentantul uneia din societatile de administare. Dupa aparitia legislatiei in domeniu, multe dintre fonduri au raportat anul trecut cresteri spectaculoase ale numarului de investitori de la o luna la alta, iar unele din ele au reusit sa-si atraga intr-o singura luna mai multi investitori decat atrasesera de la infiintatrea fondului. Valoarea sumelor administrate bineinteles ca a crescut nesemnificativ sau chiar a scazut, iar dupa trecerea pragului de 500 de investitori, cresterea s-a oprit.
Pentru cei avizati si cu sume mari disponibile exista deja fonduri “cu capital de risc”. Valoarea unui titlu de participare intr-un asfel de fond trebuie, conform legii sa fie mai mare de 100 milioane de lei. Primul fond de acest fel este DePfa Money Market, administrat de DePfa Asset Managemnet divizie bancii germane de investitii. DePfa. Fondul are sase investitori, iar valoarea unitatii de fond este de peste 115 milioare de lei. Societatea de administare a preferat tousi sa nu riste: fondul plaseaza peste 90% din active in titluri de stat. Pentru investitorii straini este totusi o afacare buna, deoarece castiga foarte bine in dolari.
vlad.nicolaescu@zf.ro