Pusca schizofrenica
"Stiti cine va mosteni pamantul? Traficantii de arme, pentru ca ceilalti vor fi prea ocupati sa se omoare intre ei." Acesta este unul din multele comentarii spumoase ale traficantului de arme Yuri Orlov, personajul principal al filmului "Lord of War", regizat de britanicul Andrew Niccol, care a scris si scenariul
“Stiti cine va mosteni pamantul? Traficantii de arme, pentru ca ceilalti vor fi prea ocupati sa se omoare intre ei.” Acesta este unul din multele comentarii spumoase ale traficantului de arme Yuri Orlov, personajul principal al filmului “Lord of War”, regizat de britanicul Andrew Niccol, care a scris si scenariul.
Niccol, specializat in satire (vezi megasuccesul “The Truman Show” cu Jim Carrey in rolul principal) si filme bazate pe o realitate artificiala (controlul genetic in “Gattaca”, mediul Big Brother din “The Truman Show”, actrita creata pe calculator din “S1m0ne”), revine pe pamant cu povestea lui Yuri Orlov, un traficant de arme hatru care se considera cel mai bun din domeniul lui.
Alert, dar egal, ca electrocardiograma unui sportiv care nu stie ce sunt steroizii, “Lord of War” nu are un punct culminant. Cu toate acestea, nu este deloc plictisitor datorita comentariilor voice-over pe care le face Yuri, adevarate monumente de cinism si (auto)ironie.
Un exemplu care a iscat controverse? “Nu i-am vandut arme lui Osama bin Laden. Nu din motive morale, ci pentru ca-mi platea cu cecuri fara acoperire”.
“Traficantul de arme” nu este deloc un film politic, nu este despre Irak si nu este deloc, dar absolut deloc impotriva armelor de foc. Cu o singura exceptie, care aduce o importanta incoerenta in scenariul lui Niccol. Timp de doua ore ne obisnuim sa ne placa Yuri (doar e atat de cool), traficantul de arme care se transforma dintr-un imigrant ucrainean obscur intr-un “lord of war” prieten la catarama cu presedinti de state si dictatori de toate culorile.
Dar la sfarsitul filmului apar pe ecran cateva cuvinte, un mesaj foarte anti, care spune printre altele ca Statele Unite sunt principalul furnizor de arme de foc pentru tarile “cu probleme”. De aici si impasul producatorilor, care nu au gasit nicio casa de productie americana dispusa sa finanteze filmul.
Lucrul cel mai socant la personajul lui Yuri Orlov este indiferenta lui in fata atrocitatilor provocate de armele sale. “Nu este treaba mea”, spune Orlov, adaugand apoi ca fara el anumitor tari “le-ar fi greu sa duca un razboi respectabil”. Traficantul este rece si indiferent in fata tuturor relelor, personificate in special de personajul dictatorului liberian Andre Baptiste, jucat exemplar de Eamonn Walker.
Oricum, este meritul lui Cage ca, desi ne este destul de greu sa credem ca e fiul unor imigranti ucraineni, reuseste sa fie convingator si sa nu plictiseasca intr-un rol care-l tine pe ecran aproape in fiecare scena a filmului. Interpretarea lui Cage, prin comparatie cu un Ethan Hawke cam banal in rolul unui agent Interpol care-l urmareste pe Orlov pe tot cuprinsul globului, este cea care face “Traficantul” sa nimereasca tinta, desi filmul nu se poate hotari ce este: un comentariu serios cu privire la exploatarea tarilor din lumea a treia sau un film distractiv despre un raufacator simpatic.
stefan.dobroiu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
