Propunere de weekend. Care este povestea și scopul noului Centrul Constantin Brâncuși din Craiova, un proiect de care s-a ocupat unul dintre cei mai buni arhitecți din România?

Pe 19 februarie s-au împlinit 147 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, artist din Hobița (Gorj) a cărui viziune a adus un salt transfomațional unic la nivelul arhitecturii globale, prin tranziția de la formele tradiționale spre modernism. Dincolo de multiplele propuneri, cum ar fi aceea de a transforma ziua lui Brâncuși în sărbătoare națională legală, un proiect deja emblematic, finalizat anul trecut, îl readuce în atenția tuturor pe sculptorul român. Care este povestea și scopul Centrului Constantin Brâncuși din Craiova, un proiect de care s-a ocupat nimeni altul decât arhitectul Dorin Ștefan?

Centrul Constantin Brâncuși a fost inaugurat pe data de 15 septembrie 2022, în curtea Palatului Jean Mihail din Craiova, clădirea care ocrotește Muzeul de Artă al orașului. Dincolo de viziunea unică, Constantin Brâncuși a fost și creatorul unei colecții impresionante de opere de artă. Chiar înainte de moarte, artistul a dorit să doneze statului român 230 de sculpturi, însă a fost refuzat pe motiv că operele sale nu ajutau cu nimic la edificarea socialismului în România. Ca urmare a acestui refuz, Brâncuși și-a donat piesele Franței care l-a transformat în cetățean francez, aceasta fiind „birocrația“ necesară pentru a accepta donația. Cea mai mare parte a operei lui Constantin Brâncuși se află în cadrul Centrului Național de Artă și Cultură Georges-Pompidou, respectiv 137 de sculpturi, 87 de piedestale, 41 de desene, două tablouri și peste 1.600 de plăci fotografice din sticlă și fotografii originale ale artistului. O parte din operele lui Brâncuși pot fi însă admirate și la Muzeul Național de Artă al României. Există o sală dedicată sculptorului, în care publicul poate analiza lucrări precum Somnul, Danaida, Macheta pilonului Porții Sărutului, Scaun, Cap de copil, Supliciul sau Rugăciunea, arată stirileprotv.ro. Muzeul Guggenheim din Spania, Muzeul Met din Statele Unite, Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York, Muzeul de Artă Modernă din San Francisco sunt alte locuri care ocrotesc moștenirea culturală a lui Brâncuși.

De anul trecut însă, moștenirea lui a mai prins puțin contur în România, la Craiova, prin deschiderea Centrului Constantin Brâncuși.

„Centrul este găzduit într-o clădire construită special în acest scop în curtea Muzeului de Artă Craiova. Investiția de 27 de milioane de lei a fost făcută de Consiliul Județean Dolj“, spun reprezentanții Muzeului de Artă din Craiova.

Centrul nu este însă gândit să ocrotească la rândul său operele lui Brâncuși, ci are scopul de a demara un dialog generațional, de a prezenta documente sau materiale legate de viața sculptorului.

„Atât pentru mine, cât și pentru cei care au inițiat această investiție la Craiova, edificiul acesta este un omagiu pe care noi trebuie să-l aducem lui Brâncuși. Eu aveam un proiect, o idee de pavilion național pentru Expoziția Mondială din China, din 2010. Aveam ceva experiență legată de pavilioane românești la diferite expoziții mondiale și simțeam că de fiecare dată rămânem undeva fără o ancoră, adică pluteam între dansuri populare, sarmale, cherestea, lucruri care aveau un impact cultural foarte mic. Și atunci m-am gândit să propun, pentru Expoziția Mondială din China din 2010, un pavilion care cumva să-l aibă pe Brâncuși ca stindard. Pavilionul urma să fie ca o plimbare prin universul lui Brâncuși. Am vehiculat atunci această idee și am găsit aici, la Craiova, deschidere și receptivitate, așa că am putut să realizăm aici acest edificiu“, spunea arhitectul Dorin Ștefan într-un interviu publicat în Dilema Veche. Dorin Ștefan este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai arhitecturii românești, apreciat pentru caracterul inovativ, neconvențional al proiectelor sale, un pasionat al lui Brâncuși.

„Niciodată nu s-a pus problema de a muta lucrările în acest spațiu. Tema primită a evoluat, într-un fel“, explică Dorin Ștefan.

Spațiul este o introducere în viziunea lui Brâncuși, un pas esențial pentru a înțelege opera sculptorului și de a o admira apoi peste tot în lume.

„Centrul Constantin Brâncuși expune în prezent materiale cu caracter documentar despre viața și opera marelui sculptor, prezentări video și în format printat, alături de o serie de filme documentare. Pe lângă acestea, sunt expuse cele șase bârne care au făcut parte din construcția atelierului lui Brâncuși de la Paris și care fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova“, spun reprezentanții muzeului.

Cel mai vizibil element al centrului deschis anul trecut este însă prisma din sticlă, cu o înălțime de peste 12 metri, în interiorul căreia o construcție ovoidală, realizată din lamele suprapuse, conține reproducerea la scară mare a celebrei opere „Măiastra“. Sursa de inspirație pentru acest ansamblu a constituit-o proiectul niciodată materializat al templului pe care Brâncuși urma să-l realizeze, la solicitarea maharajahului Yeshwant Rao Holkar II, din Indore, în amintirea soției salei, scrie Agerpres.

„Rolul acelei forme de sticlă care se vede la suprafață este să fie un foișor, un semnal care să spună sau să amintească celor care trec pe acolo că atât în muzeu, cât și în tot spațiul craiovean există ceva din Brâncuși. De aici am plecat și cu utilitatea, la început, era strict de a avea un foișor ca semnal. Tema apoi s-a dezvoltat și când am început să lucrez, tema deja se chema Centrul de informare și documentare Constantin Brâncuși, urmând ca în spațiile din subteran să funcționeze un astfel de centru unde să se adune arhive, documente și care, în principiu, ar fi trebuit să adune informație legată de relația lui Constantin Brâncuși cu România“, a mai explicat arhitectul Dorin Ștefan.

Pentru anul acesta, centrul are planificate trei expoziții de artă digitală care vor fi organizate de muzeu, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte București. Evenimentele se adaugă unei săptămâni întregi dedicate sărbătoririi a 147 de ani de la nașterea marelui sculptor, care au vizat și segmentele tinere, cum ar fi copiii. Procesul inițiatic în opera lui Brâncuși trebuia să fie demarat în Craiova, acesta fiind orașul unde, în perioada 1894 – 1898, sculptorul a fost elev la școala de arte și meserii. Odată inițiați, noii apostoli ai lui Brâncuși nu mai au de parcurs decât 100 de kilometri până la Târgu-Jiu, acolo unde se află Ansamblul sculptural compus din cele trei piese irepetabile ale artistului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului. Poate că România a pierdut multe dintre operele lui Brâncuși, dar odată cu deschiderea Centrului de la Craiova se creează condițiile unei reîntâlniri istorice. În plus, deși piesele lui Brâncuși sunt răspândite în fel și fel de muzee ale lumii, România are ceva unic, un oraș drept moștenire, ansamblul de la Târgu-Jiu.

Dialogul a fost reluat.

Cultură