Producatorii si esecul
Pare un film pentru connaisseuri, producatorii insisi, pentru ca subiectul e punerea in scena a unui musical. Si inca a unui musical prost, aceasta fiind strategia la care au ajuns sa apeleze un producator fara scrupule, Max Bialystock, si un contabil scortos, Leo Bloom, ca sa scape de sirul de esecuri
Pare un film pentru connaisseuri, producatorii insisi, pentru ca subiectul e punerea in scena a unui musical. Si inca a unui musical prost, aceasta fiind strategia la care au ajuns sa apeleze un producator fara scrupule, Max Bialystock, si un contabil scortos, Leo Bloom, ca sa scape de sirul de esecuri. Suna absurd? Asta e si ideea. Planul e sa pacaleasca investitorii producand o piesa dezastru pentru care cer mai multi bani decat e necesar, adunand milioane de dolari si inchizand in seara premierei, astfel incat sa nu existe profituri de distribuit investitorilor.
Ironia e ca spectacolul, “Primavara lui Hitler”, despre F?hrer si o scrisoare de amor, chiar are succes si se pun in scena sute de show-uri in New York si Londra. Dar realitatea tinde sa parodieze fictiunea. Si nu ne referim doar la “coincidenta” de nume, actrita Ulla fiind interpretata de Uma (Thurman). Noua versiune a filmului (care urmeaza versiunii Mel Brooks din 1968, facuta chiar dupa un musical) vrea sa fie un hit, dar nu prea are sanse.
Si totusi, in ciuda scenei putin isterice de la inceput, sunt cateva momente si personaje amuzante. De pilda, Franz Liebkind – un nazist care si-a invatat porumbeii sa salute cu aripa, investitorii lui Max care sunt niste batranele vesele sau regizorul – travestit Roger de Bris care are un motto – “Keep it gay”. Desigur, sunt si pretexte penibile – un actor isi rupe piciorul in ziua premierei (aluzie la urarea specifica breslei- “break a leg” – echivalenta cu “bafta”).
Ca de obicei, va fi un avantaj daca nu ati vazut originalul, pentru ca cei “initiati” nu vor face decat sa pandeasca asemanarile si deosebirile, ca intr-un exercitiu de perspicacitate din revistele pentru copii. Filmul a avut 4 nominalizari la Globul de Aur pentru cel mai bun musical, cel mai bun actor intr-un musical (Nathan Lane), cel mai bun rol secundar (Will Ferrell) si cea mai buna melodie (There”s Nothing like a Show on Broadway).
Spre deosebire de Chicago, unde efortul regizorului de a face show e vizibil, aici spectacol inseamna scene din piesa filmate ca atare. Nu e de mirare ca unii critici saluta aparitia filmului, dar ii recunosc un singur merit – acela de a readuce in atentie originalul lui Brooks.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
