Ce este printul de artă și cum a reușit să devină una dintre cele mai populare investiții în frumos, plus idei pentru alegerea unei rame perfecte: Ultimele luni au fost de-a dreptul surprinzătoare în ceea ce privește interesul clienților

Printul de artă a avut în ultimele luni o creștere spectaculoasă a popularității, nevoia de frumos la interior fiind mai prezentă ca niciodată. Față de un print clasic însă, cel de artă presupune un proces de realizare special, iar decizia artiștilor, în unele cazuri, de a limita producția la un anumit număr de exemplare îl transformă într-o investiție. Ce secrete mai ascunde acest print aparte, capabil prin forța sa cromatică să creeze mici vacanțe la interior?

„Ultimele șase luni au fost de-a dreptul surprinzătoare și spectaculoase în ceea ce privește interesul clienților pentru printuri de artă“, spune Mădălina Andronic, ilustratoare stabilită în Puglia, regiune din sudul Italiei care vorbește cel mai bine despre acea senzație unică de la dolce vita. Cu un stil inconfundabil, marcat de culori vibrante și contururi domoale, aproape calde, penița Mădălinei Andronic se inspiră din arta naivă, din folclor și din magia regiunii care a ajuns să-i fie casă.

„Cred că această mișcare se datorează faptului că toți am petrecut mult mai mult timp acasă și am observat cât de mult ne influențează spațiul în care ne desfășurăm activitatea. Ne-am redescoperit colțurile preferate și nu am mai amânat gesturile pentru transformarea casei într-un loc care să ne bucure, care să țină loc de vacanțe și care să ne reprezinte“, completează artista.

În linii mari, spune Mădălina Andronic, printul de artă este o reproducere imprimată, de foarte bună calitate, a unui original.

„Și chiar dacă pot părea cam același lucru, este important de reținut că printurile de artă nu sunt postere. Deosebirea dintre ele constă în calitate și în materialele folosite“, explică ea.

Printul de artă este de altfel o expresie a frumosului destul de recentă, spune Irina Neacșu, artist botanic și fondatoarea atelierului care îi poartă numele, apariția lui fiind legată mai ales de dezvoltarea tehnologiei de printare, complet diferită de cea a posterelor, de exemplu.

„Printul de artă mai circulă sub denumirea de «giclée» (cuvânt care înseamnă, în limba franceză, a spreia/a da cu spray), termen care face referire la tehnologia inkjet folosită de imprimantele specializate pentru acest tip de produs.“ Termenul este relativ recent (1991) și face referire la printurile de artă, de bună calitate, tipărite pe imprimante speciale, care utilizează 12 cartușe de cerneală și astfel asigură o remarcabilă fidelitate a culorilor, explică Irina Neacșu.

Hârtia folosită pentru aceste lucrări este la rândul ei excepțională.

„Pentru printurile de artă din magazinul nostru am ales să folosim o hârtie luxoasă, mată, de 310 grame pe metru pătrat, cu o textură unică, extrem de specială la atingere, care oferă ilustrațiilor o profunzime uluitoare“, explică Mădălina Andronic. Imprimanta în format mare pe care o folosește este special concepută pentru print digital de înaltă calitate, iar cel mai frecvent feedback pe care îl primește artista este: „Wow, sigur nu mi-ați trimis originalul?“.

Mai mult, la fel ca originalul, printul de artă este lucrarea artistului, nu una de masă.

„Fie că artistul are echipamentul necesar, fie că apelează la colaboratori, printul de artă are în spate o imagine anume prelucrată și probe de culoare astfel încât este cu totul altceva decât imprimarea cu tehnologia aferentă a unei imagini preluate pur și simplu din mediul online“, completează Irina Neacșu.

Mai departe, această combinație de hârtie-cerneală-procedeu duce la un produs care este rezistent în fața razelor de soare și la umiditate, astfel că nu riscă decolorare sau deteriorare în timp. „Un print obișnuit poate să piardă din subtilitățile culorilor, prin posibilitățile limitate ale imprimantei și, de asemenea, în timp, poate să sufere decolorări sau modificări cromatice“, mai spune Irina Neacșu. Pentru că tehnologia specială vine și cu un cost ridicat de producție, artiștii își numerotează și semnează seriile de printuri de artă, pentru a le crește valoarea și unicitatea, continuă Irina.

Totuși, printul de artă este, în mod sigur, o opțiune mai rezonabilă financiar, față de un original. Mai mult, sunt dese situațiile în care artiștii nu vând originalele.

„Prin această înseriere, numerotare și semnare, numărul limitat de lucrări devine o colecție în sine, fiecare piesă e unică, iar acest lucru atrage căutările colecționarilor. Este remarcabil că publicul tot mai larg înțelege calitatea unui print de artă, în mod cert estetică, dar și la nivel de investiție.“ În acest mod, arta ajunge în spații tot mai diverse și devine mai accesibilă, într-un sens bun, constructiv, spune Irina Neacșu.

Mai departe, printul de artă îți oferă multă libertate de joacă, astfel că ideea unui perete galerie, de exemplu, nu mai pare așa de îndepărtată.

Alegerea ramei pentru un astfel de obiect de artă este de asemenea un pas important.

„Ramele ideale sunt albe, negre sau natur. Ca să nu concureze sau să se bată cap în cap cu nuanțele vibrante din ilustrații, ramele colorate nu sunt tocmai prietenele tale“, spune Mădălina Andronic.

Ea mai precizează că o regulă simplă după care te poți ghida atunci când înrămezi printuri de artă este legată de fundal.

„Astfel, dacă ilustrația are fundal alb, rama poate fi la dimensiunea lucrării. În cazul în care ilustrația are fundal colorat (sau este ea însăși aglomerată și plină de detalii), rama ar trebui să fie „cu o mărime“ mai mare, astfel încât să folosești passepartout-ul (acea fereastră lată de carton) pentru a lăsa ilustrația să respire, să nu fie înghesuită de ramă.“

Mai sunt însă câteva aspecte.

„Dacă peretele este îmbrăcat în tapet sau are un finisaj sau culoare atipică, probabil că o ramă simplă, subțire, neutră, ar fi de preferat. Față de o lucrare originală, printul poate rămâne mai simplu înrămat“, continuă Irina Neacșu.

Ceea ce este important este ca odată cumpărat, printul de artă să fie înrămat cât mai rapid.

„Dacă l-ai primit într-un tub, nu îl lăsa acolo prea mult timp. Hârtia are memorie, deci cu cât va sta mai mult în tub, cu atât va fi mai dificil de îndreptat. Ideal ar fi să ai deja rama pregătită în momentul în care desfaci printul“, spune Mădălina Andronic.

Mai departe, lucrarea nu trebuie expusă într-un loc cu soare direct.

„Expunerea prelungită la soare sau căldură extremă poate deteriora hârtia până în punctul în care aceasta se îngălbenește sau chiar se sfărâmă la atingere. Totodată, pigmenții au sensibilități diferite la lumină (chiar și la cea artificială), deci ai putea să te trezești că unele culori pur și simplu dispar dacă sunt expuse prea aproape de o sursă de lumină timp îndelungat“, completează Mădălina Andronic. Sticla pentru înrămare ar trebui să fie anti-UV și/sau antireflex. Această sticlă nu doar că va proteja lucrarea de razele soarelui, dar va elimina reflexiile pentru privitor, atunci când este agățată pe perete.

Toată această versatilitate, inclusiv financiară, pe care o oferă printul de artă a fost unul dintre lucrurile care au contribuit la popularitatea lui crescândă din ultimele luni.

„În 2020, cererea de printuri de artă a crescut. Timpul prelungit petrecut în casă a dus și la o nevoie mai mare a calităților estetice în spațiul de locuit. Clienții au început să înțeleagă acest produs, se bucură de varietatea opțiunilor atât în ceea ce privește dimensiunile, cât și conținutul“, spune Irina Neașu.

Practic, această joacă de-a galeria de artă la domiciliu este una dintre plăcerile cu care vine printul la pachet, e ca și cum ai jongla cu mai multe portocale, spune Mădălina Andronic. Și, dincolo de frumusețea jocului, bucuria pe care arta o aduce de fiecare dată, în orice interior, este o certitudine, cu atât mai necesară într-o perioadă atât de nesigură.

„Indubitabil, o lucrare frumoasă pe un perete însuflețește un spațiu. Sau ne însuflețește pe noi, oferindu-ne un petic de bucurie pe care să ne oprim ochii pentru câteva clipe într-o zi grea“, completează Mădălina Andronic.

Cultură