Prietenul la serviciu se cunoaste

Fiintele umane sunt animale sociale, iar serviciul este o institutie sociala, spune definitia “oficiala” din manualul de psihologie. Dar, in conditiile in care prieteniile legate la birou sunt un subiect atat de controversat, ramane la latitudinea angajatilor daca o amicitie mai stransa este o binecuvantare sau o piedica in cariera.

Daca in strainatate tema prieteniilor legate la locul de munca a fost tratata de sute de psihologi, la noi nu a fost inca explorata. Cert este ca, “pentru bunastarea sa psihica, un angajat trebuie sa se simta integrat, iar un cadru prietenos il va ajuta intotdeauna sa fie mai creativ cand vine vorba atat de propuneri de proiecte noi, cat si de propria multumire emotionala”, spune Laura Sorea, psiholog.

Acum doi ani, U.S. National Labor Relations Board a venit insa cu o regula: “cat esti la locul de munca nu ai voie sa… fraternizezi”. Cu nimeni. Nici cu clientii, nici cu colegii si nici cu colegii colegilor. Era imperios necesar sa fie respectata aceasta regula, si asta din motive de “securitate”, sustinea consiliul cu pricina.

Evident, toata lumea a fost mai mult decat revoltata. In timp ce unii sustineau ca asta va dauna moralului angajatilor si, dusa la extrem, va ruina multe afaceri prospere, altii (de regula sefii) erau incantati de decizia consiliului american pentru ca, astfel, spuneau ei, vor fi impiedicate toate acele idile care, daca nu se termina bine, termina si conceptul de “lucru in echipa”. Pe de alta parte, exista intotdeauna posibilitatea ca prietenii buni de la serviciu sa fraternizeze si in alte scopuri. “Doar din prietenie au aparut si sindicatele”, explica ingrijorat un director de companie.

Raluca Ionas, consultant la firma de recrutare George Butunoiu, explica: “Bineinteles ca sunt apreciate pauzele de tigara unde apar si colegii nefumatori, doar pentru a socializa, sau iesirile de dupa program. Exista insa si situatii in care pauza de pranz este transformata in doua ore de shopping, situatii care alimenteaza cu usurinta pornirile unor manageri de a blama relatiile de la birou”.

Dar prieteniile facute la locul de munca nu genereaza numai pauze prelungite. Denisa Maruntoiu, jurnalist, recunoaste ca are “cel putin doua prietene foarte bune la serviciu, care imi ofera o anumita siguranta psihica, un confort mental, care ma scapa de momentele dificile (cearta cu editorul, cerintele exasperante ale unor cititori)”. De cealalta parte a baricadei se afla Alin Iordan, care critica realtiile prea apropiate.

“Prefer sa am 10 colegi care lucreaza eficient decat un prieten bun care se asteapta ca eu sa fac si treaba lui atunci cand intarzie sau pur si simplu nu are chef de munca. Am patit-o si nu a fost deloc interesant. Mai ales dupa ce prietenul meu cel mai bun a fost promovat si a plecat foarte fericit sa lucreze la o alta filiala a companiei. Acum nu mai da nici macar un telefon”.

Iordan pare sa fie doar un caz nefericit, insa, pentru ca intr-un studiu facut pe angajatii unei companii de telecomunicatii din San Francisco s-a descoperit ca cei care tind sa se concentreze si pe munca partenerilor de serviciu si, implicit, sa faca favoruri prietenilor de la locul de munca sunt mult mai productivi decat cei singuratici care se ocupa numai de propriile atributii. Explicatia ar fi ca acestia sunt rasplatiti de colegi, ceea ce nu numai ca le usureaza propria munca, dar le da si o stare de bine.

Si The Gallup Organization, una dintre cele mai mari firme de consultanta in domeniul managerial, a facut un sondaj in urma caruia reiesea ca majoritatea oamenilor cred ca a avea un prieten foarte bun la serviciu le creste considerabil productivitatea. Motivele erau cat se poate de evidente – cand se simt relaxati, angajatii tind sa petreaca mult mai mult timp in cadrul organizatiei.

E drept ca sunt foarte putini aceia pentru care “fraternizarile” de la locul de munca sunt atat de importante incat sa-i impiedice sa paraseasca acel job. Dar, asa cum puncteaza Sorea, nevoia de a apartine unei comunitati tine de fiecare om in parte si in momentul in care acesta se afla intr-un grup cu care nu poate stabili nicio legatura are tendinta sa plece.

“Lucram cu persoane foarte egoiste, care nu intelegeau conceptul de “munca in echipa” si care nu scriau din placere, ci doar pentru ziua de salariu. Acesta este unul din motivele pentru care am plecat (incepea sa ma doara capul incepand cu ziua de luni si durerea ma chinuia pana incepea weekend-ul)”, povesteste Maruntoiu despre fostul job.

Unii experti gasesc o explicatie freudiana pentru cei care petrec foarte mult timp la serviciu din motive de… “prieteni”.

“Barbatii si femeile moderne si-au cam abandonat caminul si, din punct de vedere emotional, relatia cu prietenii apropiati de la birou nu ii solicita atat de mult ca familia de acasa”, spune Sorea. Pe de alta parte, cei care au amici la locul de munca trebuie sa invete sa fie intr-o competitie “prietenoasa” pentru a nu pune in pericol relatia pe care au dezvoltat-o. Situatia are doua taisuri mai ales in cazul extremelor – “prea multa sau prea putina proximitate, ceea ce poate duce la dependenta de acea comunitate sau, din contra, la demisie”, spune Laura Sorea.

Mai ales acum, cand obsesia pentru o cariera de succes pare sa se imprastie ca pandemia de gripa, iar nevoia de socializare in mediul organizational creste proportional cu numarul de ore petrecute la birou.

In anii ”80 se nascuse o adevarata criza in SUA – angajatii aproape ca renuntasera sa fie loiali companiei si erau in schimb loiali colegilor de serviciu. Astazi nu mai e chiar asa, mai ales ca mediul de lucru – intentionat sau nu – este din ce in ce mai impersonal: birouri largi, spatii in care se aude doar sunetul tastelor lovite in graba, pereti de sticla si multe, multe computere. Sedintele matinale atat de oficiale nu mai imbie la o cafea prelungita de povestioare hazlii, pauza de pranz nu mai invita la o pizza savurata pe tastatura impreuna cu ceilalti doi vecini de birou.

Exista insa si norocosi. “La noi, pauzele haioase sunt la ordinea zilei. Spre exemplu luni, in a doua zi de Paste, am organizat un meci de tenis ad-hoc, cu mape de presa pe post de palete, chiar in curte. S-a lasat cu genunchi juliti si haine prafuite, dar a fost mai mult decat un team building”, spune Maruntoiu.

Prieteniile sunt la fel de valoroase si atunci cand sunt implicati si sefii. Nu. Nu este vorba despre nepotism sau alte tipuri de favoritism, ci de prieteniile casual care se leaga intre lideri si subalterni sau colegi.

Jan Yager, autorul cartii “Business Protocol”, povesteste ca, in cadrul studiului facut pentru carte a descoperit ca din 126 de manageri, o treime au avansat in functie si datorita prietenilor.

Dincolo de avantajele de care beneficiaza sau nu compania (sau sefii) de pe urma relatiilor stranse dintre colegi, exista foarte multe avantaje care ii privesc strict pe angajati.

Foarte multi sunt cei care si-au cunoscut viitorul cel mai bun prieten, sot sau amic de petreceri la locul de munca. De fapt, studiile arata clar ca, daca nu ti-ai cunoscut jumatatea in liceu sau facultate, cu siguranta o vei cunoaste la serviciu.

Cornel Abacu lucreaza intr-o companie de publicitate.

“De sase ani imi petrec orele de dupa serviciu cu colegii, la o bere sau la povesti. Asa am ajuns sa o cunosc atat de bine pe Corina incat m-am indragostit de ea. Vara viitoare ne casatorim”, povesteste el.

In ultima vreme, in strainatate, cel putin, relatiile dezvoltate la locul de munca tind sa se transforme intr-un adevarat fenomen. Exista site-uri speciale cu felicitari electronice pentru prietenii de la serviciu, portaluri care trateaza acest subiect (scriptlance.com), chiar pagini web cu sfaturi pentru cei care se pierd in acest domeniu si “uita” sa mai socializeze si in afara companiei.

Gastronomie