Power lunch e pe moarte

Cam asa suna imperativele celor care au realizat ca sunt mult prea acaparati de serviciu. Echilibrul intre viata de familie si cea de la birou a devenit un imperativ. Asa ca managerii de top si chiar angajatii schimba regulile. Iar afacerile planuite odata “la prima ora” sunt trecute in agenda mult mai tarziu.
Nici faimosul power lunch sau cinele in interes de serviciu nu mai sunt agreate. Intr-adevar, o iesire la restaurant nu e chiar o corvoada. Insa nu cu partenerii de afaceri dupa o lunga zi la serviciu, cand orice ai comanda din meniul localului risca sa nu-ti priasca. Asta mai ales daca tratativele nu se arata a fi lejere, iar seful direct te urmareste indeaproape.
In ultimii ani s-a schimbat maniera de a face afaceri. Si nici “timing-ul” nu mai e la fel. In anii ’80 -’90 intalnirile la micul dejun erau o regula. Iar “la prima ora” insemna adesea “ne vedem la ora 7”. Semnificatia acestor meetinguri “timpurii” era cat se poate de evidenta. Cu cat mai matinala era programata intalnirea, cu atat mai mult era pretuita si considerata ca fiind importanta. In Occident micul dejun de afaceri purta numele de “power breakfast”. Iar la orele matinale managerii erau cel mai des intalniti in restaurante.
Astazi aceste obiceiuri nu s-au eradicat in totalitate. Dar nu mai sunt, cu siguranta, privite la fel.
Noua atitudine – dezaprobatoare – fata de orele “neortodoxe” pentru afaceri este strans legata de agenda prea incarcata si de orele petrecute peste program, mai ales in conditiile in care “burnout” ameninta sa devina una dintre bolile principale ale secolului. Asa ca sedintele de dimineata au fost, rand pe rand, mutate catre ora pranzului. Iar managerii care inca mai tin sa isi vada angajatii la birou la ora 8 dimineata trebuie sa isi justifice cumva decizia in fata angajatilor.
“Lucrez ca sales manager de cativa ani, iar asta presupune foarte multe intalniri pe parcursul intregii zile. Programul meu inca incepe la ora 8 dimineata. Dar numai lunea avem sedinte asa devreme. Asta pentru ca trebuie sa prezentam rapoartele si planurile pe saptamana in curs. Iar seful nostru nu ne poate prinde pe toti la birou decat dis-de-dimineata”, spune Bogdan Elefterie, care lucreaza la o companie specializata pe solutii integrate IT&C.
Occidentalii au luat in seama noul trend al “amanarii” serviciului. Si chiar s-au gandit cum sa selecteze invitatiile la dejun, pranz sau cina si sa afle care merita sau nu. Psihoterapeutii americani isi sfatuiesc pacientii sa-si treaca agenda prin filtrul testului “daca ar fi ultima zi din viata ta…”, incurajandu-i sa decida in ceea ce priveste agenda saptamanii ca si cand ar fi ultima saptamana din viata.
“Se ajunge mereu la intrebarea “chiar mi-as petrece ultimele zile avand intalniri plicticoase la micul dejun sau luand cina cu partenerii de afaceri?”, explica psihoterapeutul american Aileen McCabe-Maucher.
Desigur ca, la o asemenea intrebare, majoritatea pacientilor raspund ca serviciul nici macar n-ar face parte din programul ultimei saptamani din viata lor.
Si daca decid sa faca, totusi, afaceri la masa, unii au hotarat sa se lase mai greu convinsi. Spre exemplu, in lumea consultantilor de business din strainatate invitatiile la masa sunt privite cu mult pragmatism.
“Daca cineva ma invita la un mic dejun sau un pranz in oras, nu ma las usor convins. Nu vreau sa imi dau sfaturile pe gratis, asa ca, daca mi se pune si cate o intrebare de business, in aceste cazuri percep 600 de dolari pe ora, in conditiile in care o astfel de intalnire dureaza de obicei patru ore”, spune Mark Amtower, consultant de business din New York.
Mai mult de atat, tehnica slalom-ului printre invitatiile care dauneaza timpului personal a ajuns sa devina chiar o regula in interiorul companiilor americane.
Aceasta poarta numele “DDD”. Adica “Don’t Do Dinner” si a fost promovata in interiorul propriei firme de catre Katherine Heaviside, managerul general al companiei de relatii publice Epoch 5. Aceasta si-a justificat decizia prin faptul ca este constienta de timpul pe care angajatii sai il pierd in intalniri tarziii sau deplasari in interes de serviciu. “Nici eu nu imi fac planuri de acest gen pentru pranz sau cina. Si i-am incurajat pe angajatii mei sa refuze clientii care vin cu astfel de propuneri. Chiar cred ca fiecare ar trebui sa aiba controlul asupra vietii lui personale”, marturisea aceasta.
In Romania inca nu se pune problema de astfel de abordari drastice, caci la noi “mesele” de afaceri abia au inceput sa intre in vocabularul de business. Totusi nimeni nu isi mai lasa agenda la voia intamplarii. Mai ales ca micul dejun si cina sunt privite ca fiind “timp (pretios) de petrecut in familie”.
Roxana Mitrus lucreaza intr-o agentie specializata in organizarea de evenimente si marturiseste ca n-a fost nicicand o persoana foarte matinala. Cu toate acestea se trezeste devreme pentru a lua micul dejun cu sotul si copilul sau. Cat despre viziunea sa fata de echilibrul intre viata privata si birou, marturiseste ca suntem departe de noul model american.
“In ceea ce priveste domeniul in care lucrez iau mereu in calcul faptul ca nimanui nu-i place sa dea piept foarte devreme cu situatiile ‘serioase’ legate de serviciu. Asa ca incerc sa imi sfatuiesc clientii sa isi programeze evenimentele dupa ora 11.
Nici jurnalistii nu vin in numar prea mare la conferintele care incep mai devreme”, adauga ea.
Insa cand nu esti cel care stabileste programul de lucru (adica seful) si nici nu te afli in postura de a refuza astfel de propuneri din partea clientilor, nu-ti ramane decat sa lucrezi la “balans”.
Este vorba despre acelasi echilibru (mult dorit) intre serviciu si casa. Si, spun specialistii, la asta nimeni nu mai poate sa impuna reguli. Practic, in loc sa programam intalniri inainte de a ajunge la birou sau dupa serviciu (pentru a fructifica timpul) ar fi mai bine sa le fixam in agenda orelor de program. Si, recunosc specialistii in recrutare, daca stii sa iti impui punctul de vedere si ore fixe in care iti faci datoria, nimeni nu are cum sa iti “inghesuie” agenda.
In cazul clientilor (insistenti) care sunt foarte obisnuiti sa faca afaceri la micul dejun sau la cina specialistii recomanda (mai in gluma, mai in serios) regula intalnirilor “fantoma”: “Trebuie sa stii sa ierarhizezi dupa importanta evenimentele de peste zi. Asa ca intalnirile mai putin importante pot fi amanate din cauza unei (asa-zise) alte intalniri”.
Nici in cazul (extrem) in care toate tertipurile de mai sus nu functioneaza nu este totul pierdut.
Macar micul dejun se poate lua in familie, asta pentru ca pana si la noi in tara companiile au preluat moda occidentala a programului care incepe de la ora 10 dimineata. “Oricat de mult mi-as dori uneori sa imi rezolv treburile de dimineata mi-am dat seama ca n-am cu cine. Fie ca suni la o firma de avocatura, ca ai treburi la banca sau ca vrei sa programezi un interviu, intre orele 8 si 10 nu gasesti pe nimeni”, spune Roxana Mitrus.