Porcul de Craciun si romantismul

Ma gandeam zilele astea sa-mi iau un nou telefon mobil. Nu ca as avea nevoie, pentru ca, desi vechi de vreo trei ani si ceva, cel pe care il am inca se comporta foarte bine, cu toate ca a tot picat cand pe gresie, cand pe asfalt, din motive pe care nu mi le explic. Cred totusi ca subconstientul incerca sa-mi transmita un mesaj disperat de genul “Scapa de vechitura asta care te dezonoreaza”, dar constientul, si anume persoana care mi l-a cumparat, imi spune mereu: “E ca un Jaguar din 1975 – nu e vechi, e un clasic”.

Totusi, mi-am dat seama ca ceva e in neregula atunci cand pana si cel mai putin trendy coleg din redactie si-a luat un telefon de doua ori mai modern decat al meu, asa ca brusc m-am gandit ca ce am eu nu e un clasic, e doar un model foarte depasit de situatie.

Ca sa fiu sincera, nici teoretic, nici practic nu am nevoie de un telefon nou – mai ales ca, fiind un exemplar atipic al rasei femeiesti, nu-mi place sa ma eternizez in conversatii telefonice.

Niciodata nu le-am inteles pe prietenele mele care sunt in stare sa isi petreaca toata ziua vorbind la telefon, analizand si disecand ce-a zis, ce-a facut, cum s-a uitat, cum a mancat si cum s-a comportat el. Nici macar la inceputul inceputului unei relatii, cand sunt tone de pasiune si, daca nu stai ore la telefon vorbind prostii romantice, macar stai ore certandu-te din gelozie si alte sentimente inaltatoare, eu nu reusesc sa extind o conversatie peste zece minute.

Care sunt deja un efort. La urma urmei, nici macar Romeo si Julieta nu s-au conversat ore pe balcon.

Din cauza acestei deformatii, am fost catalogata drept insensibila, bolnava de laconism si incapabila de elanuri sentimentale. Dar mi se pare mai normal sa vorbesti la o cafea sau un pahar de vin decat sa-ti storci mintea la telefon ca sa spui chestii interesante si romantice.

In orice caz, motivul pentru care as vrea un telefon tine doar de vechea intelepciune umana care spune: “Daca Icsulescu are, eu de ce sa nu am? Chiar daca nu imi trebuie”.

Mai ales ca nu am de gand sa fac poze, sa inregistrez filmulete sau sa ascult posturi de radio la noul telefon, dar nu concep sa-mi iau un model fara optiunile astea.

Asa ca poate constientul citeste acest articol si ii vine vreo idee pentru Craciun. Ca sotul unei colege care, desi e maritata de vreo jumatate de secol si n-ar mai trebui sa aiba parte de romantism (si asa e putin in lume si nu e normal sa il epuizeze astia mai vechi in bransa), tot ii face cadouri deloc practice, deci minunate: bijuterii, ceasuri elegante si, mai nou, o masina – care nu e un cadou practic in acest caz, pentru ca stim cu totii ca la femeile sofer e doar o chestiune de timp (nu te supara, Cristina – e evident ca sunt doar invidioasa).

Pe de alta parte, orice cadou e mai bun decat ce a primit o prietena de Craciun – intr-un an un porc si in anul urmator, dupa criza de nervi si cearta monstru, un aspirator. Ce-i drept, ultimul racnet.

raluca.badea@zf.ro

Ceasuri & Bijuterii