Poezie, apartament la Monte Carlo, dar si o companie de peste 100 de milioane de dolari
Canadian de origine romana, cu radacini maghiare, si rezident al Principatului Monaco. La 51 de ani, este unul din putinii oameni de afaceri care se pot lauda ca au creat in Romania un grup industrial - Luxten cu o valoare de piata de 100 - 120 de milioane de dolari
Canadian de origine romana, cu radacini maghiare, si rezident al Principatului Monaco. La 51 de ani, este unul din putinii oameni de afaceri care se pot lauda ca au creat in Romania un grup industrial – Luxten cu o valoare de piata de 100 – 120 de milioane de dolari. Si pentru ca tabloul sa fie complet, ar mai fi de adaugat ca s-a retras de curand din conducerea executiva a companiei pentru a scrie poezii. Preferabil, in apartamentul din Monte Carlo pe care l-a cumparat acum cativa ani si in care a locuit si Claudia Schiffer.
“Multi ar fi tentati probabil sa creada ca am devenit rezident al Monte Carlo pentru ca este un paradis fiscal. In cazul meu, nu este asa. Am cumparat apartamentul acolo, acum cinci ani, pentru ca era o investitie imobiliara buna si imi place marea de acolo: in fiecare dimineata are alta culoare”, spune Zoltan Boszormenyi, fondatorul si actionarul majoritar al Luxten.
La aproape zece ani de la infiintarea Luxten, “Domnul Zoltan”, cum ii spun angajatii, isi permite luxul de a lua mai mult in seama latura umanista a firii sale. Pentru ca, desi a terminat o Facultate de Filozofie in Toronto, pana acum a avut de a face mai mult cu notiuni ca “arzatoare de mercur” sau “linie de ansamblare lampi”.
Cand vorbesc despre companiile create de ei, oamenilor de afaceri romani, in marea lor majoritate, le place sa foloseasca termenul “viziune”. Boszormenyi este, insa, de o sinceritate frapanta.
“Nu imi imaginam sub nici o forma in 1993, cand am cumparat Electrofar, ca Luxten va ajunge aici. Nu am avut, intr-un cuvant, nici o viziune. Detineam in Arad o firma care importa becuri pentru piata romanesca si mi-am zis: Ce, eu nu pot sa produc in Romania?”.
Plecat din tara in 1983 “dintr-o intamplare trista”, Boszormenyi a fost pe rand, in Canada, corector la ziar, realizator de emisiuni in limba maghiara, director al unui salon de vanzari auto din Toronto si managerul propriei firme de consultanta in marketing – En’ Mark International LTD.
De ce En’ Mark International sau de ce Luxten? “Nu exista nici o semnificatie speciala. Sunt pur si simplu doua nume create de mine. De fapt, asta facea firma mea de consultanta de marketing din Canada – gasea nume pentru diverse marci”.
Cand isi aduce aminte de fosta ocupatie din Canada, zambeste cu placere si incepe sa explice cat de importanta este alegerea numelui pentru o marca ce are pretentia de a deveni internationala.
“Stii de ce nu a avut succes Coca – Cola in China in momentul primei lansari? Pentru ca in chineza, “cola” inseamna “molusca” sau “De ce nu a reusit Daewoo in Statele Unite? Pentru ca este un nume greu de pronuntat pentru americani si permitea asocieri amuzante de cuvinte. tin minte ca presa americana titra la un moment dat “Daewoo. Who?”
Proprietar al unei afaceri prospere in Canada, Boszormenyi se intoarce in 1991 in Romania pentru a-si vizita parintii. Gaseste, insa, o tara in care “dolarii erau pe jos si nimeni nu se apleca sa ii culeaga”. Adica, oportunitatile de afaceri erau extrem de numeroase.
Boszormenyi ia asadar, in 1992, decizia de a renunta la firma din Canada si de a-si infiinta in Arad un “SRL”, numit tot En’Mark International, pentru a face comert cu becuri.
“Companiile romanesti de profil exportau aproape toata productia, iar in magazinele romanesti nu gaseai urma de bec”.
Primul punct de cotitura in afacerea cu surse de iluminat a avut loc in 1993, cand Boszormenyi s-a hotarat sa se apuce de productie. In acelasi an, statul roman, prin Agentia Nationala de Privatizare, initia un proiect-pilot de privatizare avand in componenta mai multe companii, printre care si Electrofar Bucuresti.
“Erau cioburi pana mult in afara gardului fabricii. Se producea mult sub capacitate, insa veneau zilnic la munca 1.200 de salariati. La cateva zile dupa ce am preluat Electrofar a trebuit sa vin cu 110.000 dolari de acasa pentru a plati salariile”, isi aduce aminte omul de afaceri despre compania pe care a cumparat-o cu putin peste 1 milion de dolari in iulie1993.
In primii ani de dupa preluare, Boszormenyi spune ca a investit 11 milioane de dolari pentru a retehnologiza compania.
Intrebat daca nu i-a fost frica sa investeasca in Romania o suma atat de mare de bani, in vremuri destul de tulburi, omul de afaceri este categoric.
“Pe piata exista cerere neacoperita mult prea mare pentru a-mi fi teama de un esec. In plus, modernizarile facute ne-au permis sa devenim competitivi chiar si in comparatie cu marile companii internationale din domeniu”
Urmare a transformarilor suferite, spune Boszormenyi, Electrofar a trecut inca din 1994 de la pierdere la un profit de aproape 1 milion de dolari, in conditiile in care cifra de afaceri era de 7 milioane de dolari.
“A urmat, insa, o perioda de trei ani foarte grei, in care a trebuit sa facem fata unui climat macroeconomic din ce in ce mai dificil si a trebuit sa schimbam sistemul de lucru si mentalitatile. tin minte ca intalneam atunci diversi oficali din ministere sau chiar parteneri de afaceri care nu puteau concepe ca exista fabrici private.”
Dupa patru ani de productie de surse de iluminat, in 1997 si 1998 au avut loc cateva evenimente care aveau sa transforme Luxten in una din cele mai diversificate companii din Romania.
Cu sprijinul financiar suplimentar venit din partea unui nou actionar – fondul de investitii Societe Generale Romania Fund (care acum detine 14% din companie), Luxten se prezinta in 1997 la licitatia organizata pentru iluminarea publica a Bucurestiului.
“A fost unul din cele mai complicate si complexe caiete de sarcini pe care le-am vazut in viata mea. Eram pregatiti, insa, si pe deasupra ne-am dorit din tot sufletul sa castigam. In final am devansat nume celebre in domeniu, precum Philips sau Citelum (Franta).”
Contractul castigat in 1997 are o valoare a investitiei de 75 de milioane de dolari si o durata de 15 de ani. Banii au fost investiti de Luxten, cu sprijinul fondurilor de investitii (in 1999 a intrat si AIG New Europe Fund in companie), in primii patru ani ai contractului si urmeaza sa fie recuperati treptat de la primarie.
“Au trecut cinci ani de cand am castigat contractul, timp in care am devenit obsedat de iluminatul public: in orice oras din lume ma duc, primul lucru pe care il fac este sa compar ce este acolo cu ce am facut noi in Bucuresti. Urmare a acestor comparatii pot sa afirm acum fara ezitare ca nici o companie nu s-ar fi descurcat mai eficient decat Luxten”.
In afara de Bucuresti, Luxten a castigat in ultimii ani contractele de iluminat pentru jumatate din Craiova, Constanta (doua treimi), Ploiesti, Oradea, Galati, Medias, Roman, Baia Mare, Vatra Dornei, Timisoara (jumatate) si Alba Iulia. In plus, a construit nocturna stadioanelor din Giulesti si Craiova si va face acelasi lucru pentru cele din Timisoara, Baia Mare, Arad.
“Suntem pe cale de a semna un contract de iluminat public intr-o tara vecina. Am ajuns astfel, dupa sase ani de activitate in domeniu, sa exportam tehnologie.”
In 1998, Luxten cumpara fabrica de contoare AEM Timisoara, in care investeste apoi peste 22 de milioane de dolari, dupa spusele lui Boszormenyi.
In Romania, structura de contorizare pentru gaz, energie termica, energie electrica sau apa este invechita sau nu exista, iar pentru anii urmatori se estimeaza inceperea unui proces puternic de modernizare in domeniu.
“Vezi, nimic nu a fost intamplator la Luxten. Am cumparat o fabrica de becuri si apoi ne-am prezentat la licitatii pentru iluminat public. Detinem o fabrica de contoare si urmeaza, bineinteles, licitatiile pentru contorizare. Suntem pregatiti pentru concurenta: avem produse chiar mai bune ca raport calitate – pret comparativ cu companiile internationale.”
Cu afaceri in cinci domenii de activitate conexe (surse de iluminat, contoare, iluminat public, IT specializat, distributie de energie), Luxten a ajuns in 2002 la o cifra de afaceri de 100 de milioane de dolari, in crestere cu 15% fata de anul anterior.
Ce va urma? Fondurile de investitii sunt deja de patru – cinci ani in afacere si, teoretic, trebuie sa gaseasca o varianta de exit. Situatia gigantilor internationali de profil (Siemens, Schlumberger, ABB) nu este, insa, stralucita iar vanzarea actiunilor Luxten s-ar putea dovedi, datorita complexitatii companiei, un exercitiu dificil.
“Gasirea unei modalitati de exit pentru cele doua fonduri de investitii este, intr-adevar, una din provocarile viitorului apropiat. Studiem mai multe posibilitati, fiind in discutie cu diversi potentiali parteneri.”
Ce ar face Boszormenyi cu banii daca s-ar vinde actiunile Luxten?
“Eu nu pun egal intre Luxten si semnul dolarului. Succesul afacerii este cel mai important. Pentru mine, Luxten inseamna o munca de zece ani, proiecte duse la bun sfarsit, formarea unei mentalitati care nu accepta compromisuri de la calitate, si mai presus de orice, oamenii. Nu m-am gandit asadar la cati bani as obtine pe Luxten sau ce as face cu ei.”
Boszormenyi pare, intr-adevar, usor detasat de problemele finantelor personale. In fond, lucreaza la al doilea volum de poezii, iar anul trecut a fost reprimit in Uniunea Scriitorilor, dupa ce carnetul de membru i-a fost retras in 1983, la plecarea din tara.
“Poate scot al doilea volum in mai mult de 600 de exemplare”.
Despre…
Privatizarea distributiei de energie
“Nu cred ca ar trebui sa aiba loc. Daca ne uitam la alte tari din Europa, putem vedea ca o astfel de privatizare a avut mai mult efecte negative. Productia ar trebui preluata de privati, pentru ca este ineficienta. Distributia trebuie sa ramana, insa, a statului.”
Spiritul sau antreprenorial
“Desi am studii mai degraba umaniste, intotdeauna mi-am dorit sa fac afaceri. tin minte ca, imediat dupa ce m-am casatorit, cand eram inca in Romania, am vrut sa cresc ciuperci in beciul casei. Nu a fost, insa, socrul meu de acord.”
Inginerii romani
“Succesul Luxten li se datoreaza, in mare parte. Am incercat sa le oferim salarii pe masura valorii lor pentru a evita plecarea lor in strainatate. La noi, oamenii buni castiga, pe langa salariu, si un procent din realizarile proprii. Nu este mult comparativ cu ce pot obtine in strainatate, insa ei vor sa ramana in Romania si un astfel de sistem de salarizare ii poate tine aici.”
Romania si oportunitatile de afaceri
Am fost in aproape toate locurile interesante din lume, insa natura la fel de generoasa si diversa ca in Romania nu am vazut nicaieri. Plecand de aici, sunt sigur ca turismul are un potential imens. Nu as investi insa in turism, pentru ca nu ma pricep. Probabil tot in industrie, de asemenea in relansare, as gasi oportunitati.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
