Pe urmele Reginei Maria
Pe urmele Reginei Maria
Branul a vrut sa se infrateasca cu Balcicul, iar Balcicul a zis un “da” hotarat. Acest mariaj intre orase nu e insa intamplator: ambele au adapostit o vreme inima unei regine – Maria.
De aici a pornit si ideea unui alt fel de turism – spiritual (sau “dedicat”), in care locurile vizitate au o poveste cu o regina, cativa artisti si multa nostalgie. Povestea se numeste “Inima Reginei Maria” si prima editie a manifestarii are loc in acest an, in august, in cele doua localitati consecutiv.
O agentie de turism, Balkan Air Travel, a avut aceasta idee, initiind astfel o traditie care se vrea anuala, in preajma sarbatorii Sfintei Maria. Manifestarea dedicata Reginei Maria va avea doua etape: la Balcic si la Bran. Cea din Bulgaria se numeste “Sonate la castel” si cuprinde excursii in Balcic si la Capul Caliacra, o croaziera pe mare, iar seara, concerte sustinute pe plaja de un harpist olandez, Erik Berglund, si soprana Iolanda Constantinescu. Printre participantii se numara Constantin Balaceanu Stolnici si Balcica Mosescu-Maciuca, fiica ultimului primar roman din localitate.
Acea parte a litoralului bulgar care cuprinde Albena, Balcicul si Golful Varna era numita pe vremea cand apartinea romanilor “Coasta de Argint” (epitet care ar putea deveni copyright al Romaniei si Bulgariei, in opinia organizatorilor) si a fost descoperita de Regina Maria. Ea a facut din mersul la Balcic o adevarata moda in randul intelectualitatii romane din anii ”20-”30.
Fascinant era nu numai peisajul (stanci albe in preajma marii, vile, minarete, moschei), comparat de unii cu Neapole si Sorento, ci si amestecul interesant de natii: bulgari, turci, tatari.
Initiata de pictorul Alexandru Satmari in acest paradis, Regina si-a construit un palat (de fapt o vila somptuoasa cu vedere la mare), inconjurat de o adevarata gradina botanica. A urmat vestitul geograf George Munteanu Murgoci, care a avut o casa in stil grecesc pe malul marii. Ei sunt cei care au transformat un simplu sat de pescari intr-o statiune turistica si un loc de intalnire al elitelor romanesti.
Balcic e locul care a inspirat nenumarati artisti interbelici, fie ei pictori, fie scriitori. In acea perioada, s-au perindat pe aici Lucian Grigorescu, Isser, Tonitza, Petrascu, Darascu, Jean Al. Steriade, Sirato, Cecilia Cutescu-Storck, iar din aceste calatorii au rezultat multe peisaje, portrete de turci si tataroaice, scene de birt si de cafenea. Chiar si poeti si traducatori ca Margareta Sterian s-au simtit inspirati sa picteze la vederea acestui loc magic, iar istoricul de arta Henri Focillon a inventat chiar sintagma: “scoala de arta de la Marea Neagra”.
Ion Simionescu admira casutele varuite, cu acoperisuri rosii si spunea ca “geamia veche din vale ca si cea noua de la palatul reginei, asezat intre mare si perete de stanca, te fac sa uiti ca esti in Romania”.
Nu-i de mirare ca Regina a iubit atat de mult aceste locuri incat a cerut ca, dupa moartea sa, inima sa-i fie adapostita in capela castelului. Din pacate, in 1940 Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei si inima regala a ajuns la Bran, celalalt loc mult iubit de Regina Maria. iulia.stancu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
