Operatii estetice pentru casa - tendinte si extreme in designul interior

Arhitectii vorbesc cu placere despre clientii lor. Cu cei mai multi raman prieteni si dupa terminarea contractului.

Motivul? In colaborarea cu un designer (respectiv arhitect de interior) se dezvolta o relatie speciala, pentru ca proprietarul trebuie sa dezvaluie cate ceva din stilul sau de viata (cat doarme, cum mananca), iar arhitectul trebuie sa-i “croiasca” o casa pe masura nevoilor si dorintelor lui. E ca si cum ai merge la croitor si la psiholog in acelasi timp.

La noi “lumea confunda designul interior cu Feng shui si alta literatura de umplutura”, spune arhitectul Adrian Ciocazanu, directorul revistei D.sign, si, prin urmare, li se pare un moft. Totusi, orice om care vrea sa aiba o casa altfel decat vecinul, care tine la originalitate si functionalitate, va apela la un arhitect de interior. Acesta se va ocupa nu numai de look, ci si de problemele “tehnice” ale locuintei – acustica, ergonomie, siguranta spatiului, iluminatul natural si artificial.

Designerul, in schimb, va schimba doar atmosfera din casa, creand un fel de scenografie: schimba pardoselile, amplaseaza alte corpuri de iluminat, perdele noi. Designerul e un fel de make-up artist: lucreaza cu niste trasaturi deja formate pe care le infrumuseteaza.

Nuante: lemn venghe si pardoseli sidefii

In privinta culorilor “casnice”, tonul se da tot la Milano, ca si in moda. Verdele fistic, maro-ul si gri-ul din anii trecuti sau combinatiile de oranj, galben si alb sunt considerate demodate. Arhitectul Silvia Pintea, managerul firmei “Arhitectural”, e de parere ca in acest moment la noi ramane la moda stilul zen, combinatia de lemn venghe (un soi de lemn negru) pentru mobilier si pardoseli sidefii.

De altfel, acesta este si stilul casei Sorin Budai, realizata de arhitectii Maria si Florian Stanciu si prezentata in ultimul numar al revistei D.sign: simplu, aproape auster, combinand spatiile largi cu nisele inguste ale ferestrelor, albul si bejul stralucitor cu negrul sau albastrul opac. Ciocazanu considera ca, in linii generale, privirile se indreapta catre stilul anilor ”70 (Pop art, Verner Panton, mult plastic). In privinta impartirii casei, toate spatiile “tehnice” (bucatarii, bai) se transforma treptat in zone deschise, tratate ca living-ul si dormitorul. “Nu mai putem insa vorbi de un curent dominant. O casa trendy poate fi finisata doar cu metal, sticla si rasina epoxidica. Tot o casa moderna poate avea piatra naturala si lemn masiv”. In definitiv, important e numai ce se potriveste spatiului si ce-i face cu ochiul proprietarului.

Pentru Silvia Pintea, tendintele gen Feng shui sunt doar imprumuturi, dar “daca beneficiarul e inclinat spre asa ceva, ii respect dorinta. Dar n-as amplasa o oglinda intr-un loc anume daca nu-mi convine si mie, adica principiilor tehnice”.

Afara, tendintele in design copiaza moda haute-couture. Revista americana Sheffield School of Interior Design recomanda materiale lucioase, un anume glamour care incepe sa inlocuiasca deja plictisitorul minimalism. Un alt element care castiga teren este sticla, folosita pentru corpuri de iluminat de toate felurile. Culorile sunt fie tari (zmeuriu, verde, indigo), fie naturale, dar punctate de “pete” vii.

De ce avem nevoie de un arhitect de interior?

Un raspuns simplu ar fi “pentru ca nu suntem arhitecti”… E vorba de niste principii simple de amenajare care trebuie aplicate pentru a ne simti bine in propria casa. “Asa cum oamenii s-au obisnuit sa apeleze la medic, tot asa ar trebui sa apeleze la un arhitect”, spune Adrian Ciocazanu. Sunt situatii in care numai un arhitect poate transforma un spatiu in mod coerent si corect.

Mai ales cand traim intr-o casa construita de altii, schimbarile superficiale, de atmosfera, nu sunt suficiente. Arhitectul de interior poate rezolva probleme mai importante, ca impartirea casei, marimea camerelor, prin desfiintarea balcoanelor sau alte artificii. In general el se ocupa de lucrari care implica autorizatii. Scopul lui e sa combine look-ul atragator cu aspectele practice. In plus, are grija ca spatiul sa fie functional, sanatos si sigur.

Neajunsurile pot deveni avantaje. De pilda, pentru o mansarda, firma de arhitectura si design interior Knox Design propune crearea unui podest (se adauga un etaj) prin care se taie din inaltimea incaperii si se castiga spatiu pentru dormitor sau alte functiuni.

Mobila trebuie adaptata la suprafata camerei (o mobila masiva nu se asaza decat intr-un spatiu larg), stilurile de mobilier nu trebuie amestecate prea mult. Altfel interiorul risca sa nu aiba unitate si sa arate a consignatie sau depozit de mobila.

Alte avantaje pentru care apelam la specilistii in design sunt cele financiare. Suna paradoxal, dar sa platesti de la inceput mai mult pentru o amenajare profesionista e mai avantajos, pentru ca se evita greselile costisitoare. Arhitectii stiu unde se gasesc cele mai bune produse, in toate variantele, de la cele de lux la cele moderat de scumpe. Ei se pot ocupa si de mobila; daca nu o produce firma lor de arhitectura/design, atunci o pot achizitiona pentru client. De asemenea, pot integra in ansamblu si dulapul de la bunica la care nu vreti sa renuntati, dand casei un aer original.

Etapele colaborarii

Orice proprietar ezita sa-si lase casa pe mainile unui strain, de teama ca schimbarile nu vor fi tocmai pe gustul sau. Si chiar asa se va intampla daca nu va comunica in mod real cu arhitectul, daca nu-si va pune pe masa dorintele. Silvia Pintea a intalnit si situatii in care clientii au vrut la inceput un spatiu grandios si “la moda”, dar au ajuns sa petreaca majoritatea timpului in bucatarie, pentru ca acolo se simteau bine. Dupa o vreme s-au razgandit si au cerut amenajarea unui interior mai cald, care sa li se potriveasca.

“Sunt momente delicate de analiza psihologica; beneficiarii trebuie sa ne spuna tot, noi trebuie sa stim fiecare lucru, chiar si daca dorm in paturi diferite. Au interes sa ne spuna, pentru ca le facem modul de viata, casa, dupa dorinta lor”.

Dupa ce fac cunostinta cu planurile casei si dorintele proprietarilor, arhitectii intocmesc un proiect in cele mai mici detalii (de la culori, materiale, la modul de asezare a placilor de gresie) insotit de un buget estimativ si de imagini tridimensionale sau chiar un filmulet. Abia dupa ce clientul isi da acordul se pot angaja firmele constructoare si lucrarile pot incepe. Tot arhitectul e cel care va superviza santierul, avand grija ca indicatiile sale si ale clientului sa fie respectate.

Totul pentru ca in final sa va bucurati de o locuinta definita de “lux, calm si voluptate” (ca-n versul lui Baudelaire).

Ca in orice act de creatie, pretul depinde de numerosi factori.

Costul depinde de tipul lucrarii (partiale / totale, apartamente, vile), complexitate (electrica, sanitare, mobilier, design interior si de mobila, decoratii, obiecte de arta etc.), conditii de habitat. Daca e onest, arhitectul va va oferi trei variante de buget: una economica, una de lux si una medie, din care urmeaza sa alegeti.

Consultanta de baza variaza intre 1 milion de lei (Arhitectural) si 150 si 200 euro (la Knox Design), in care intra “vizita la domiciliu” a unui arhitect, niste fotografii si o oferta.

Alte sedinte suplimentare si urmarirea de santier, consilierea in achizitionarea materialelor de constructii sau a elementelor de decor au un cost suplimentar de 40-50 euro pe o sedinta de o ora. Preturile pentru proiectare variaza intre 10-12 euro/mp de amenajare pentru spatii de locuit (la Knox).

De pilda, amenajarea unei vile de 200 m patrati, cu parter si etaj, a costat 3.900 euro (plus TVA) la firma Arhitectural. Pentru un apartament mediu de bloc Knox Design estimeaza costul total al amenajarii intre 2.500 si 8.000 de euro (in functie de suprafete, complexitate si tipul lucrarilor efectuate).

Piata romaneasca de design are doua extreme: oferta de lux si cea foarte ieftina (ca pret, dar si calitate), apreciaza arh. Ciocazanu.

“Pana acum nu putem vorbi decat de o nisa si de ”publicul larg” care accepta si crede orice. Oferta medie incepe sa se formeze de-abia acum, asa ca vom vedea probabil in cativa ani mult mai multi romani interesati de piata de design”, spune directorul D.sign.

Cultură