Omul care a reinventat timpul
„Nu aș face nimic altceva dacă aș putea“, răspunde simplu Ludwig Oechslin întrebat fiind de După Afaceri Premium în ce ar prefera să se implice dacă ar avea orice posibilitate de alegere.
De cele mai multe ori, succesul depinde de o serie de circumstanțe favorabile. Relansarea manufacturii elvețiene Ulysse Nardin, în 1983, are accente providențiale și doi actori principali. Unul dintre ei este Ludwig Oechslin, omul care timp de patru ani a muncit pentru a recondiționa ceasul Farnese din Vatican, o operă de artă a secolului 18. O minune? Poate doar coincidența perfectă.
„Nu aș face nimic altceva dacă aș putea“, răspunde simplu Ludwig Oechslin întrebat fiind de După Afaceri Premium în ce ar prefera să se implice dacă ar avea orice posibilitate de alegere.
La fel de simplu și scurt spune că nu are nicio dorință de a trăi într-un alt timp, altul decât cel pe care-l trăiește acum. De ce ar face altfel? Parcursul lui Oechslin este uimitor. Timp de 20 de ani a creat pentru Ulysse Nardin modele iconice precum Freak, Moonstruck, Trilogy of Time, Perpetual GMT și Sonata. Din 2001 până la începutul acestui an a fost curator și manager al celui mai important muzeu dedicat istoriei ceasurilor, Muzeul Internațional de Orologerie din La Chaux-de-Fonds, Elveția. Este matematician, astronom, arheolog, studiile sale fiind de altfel surse de inspirație pentru munca, sau mai bine spus pasiunea care-l definește: orologeria.
Care a fost însă unul dintre momentele definitorii ale carierei sale?
În 1982, la aproape 30 de ani, Ludwig Oechslin, originar din Lucerna, Elveția, se întorcea acasă după ce petrecuse patru ani în Roma, acolo unde finalizase restaurarea ceasului Farnese din Vatican, o bijuterie de peste 250 de ani.
Ceasul a fost creat în 1725 pentru Dorothea Farnese von Pfalz-Neuburg, Ducesa de Parma și Piacenza, pentru ca apoi să fie dăruit Papei Leo al 13-lea în 1903.
Comoara era însă mult mai mult decât un simplu ceas, după cum scrie New York Times, având abilitatea de a arăta poziția Soarelui și a Pământului, dar și fazele Lunii. Ceasul avea nevoie de îngrijiri.
Coincidență sau nu, aici intervenția lui Oechslin s-a dovedit providențială, iar potrivit New York Times aceasta a presupus
dezasamblarea a aproape 1.000 de piese, procedură urmată apoi de reparații și reasamblare.
A călătorit prin întreaga Europă și a analizat 25 de ceasuri astronomice făcute de călugării secolului al 18-lea pentru a putea desluși secretele funcționării ceasului Farnese, după cum se arată în biografia sa. Reconstrucția a cerut această experiență, dar a presupus și inventarea unui model matematic pentru a putea explica modul în care funcționa ceasul.
„Inovația este o invenție de succes“, spune acum Oechslin.
Ceasul din Vatican a fost reparat datorită invențiilor sale.
„Acesta a fost începutul unei cariere remarcabile“, spun reprezentanții Ulysse Nardin.
La întoarcerea sa în Lucerna a avut loc una dintre acele întâlniri care pot schimba cursul istoriei.
„Totul a început în 1983, când Rolf Schnyder (care s-a stins din viață în 2011 – n.red.) a decis să preia manufactura Ulysse Nardin, care la acel moment trecea printr-o perioadă dificilă alunecând în obscuritate. Totul trebuia reinventat și creat din nou. Atunci a avut loc întâlnirea norocoasă cu Ludwig Oechslin“, spun reprezentanții Ulysse Nardin.
La acel moment, Ludwig Oechslin avea 31 de ani și studiase arheologia, istoria antică și greaca.
Înainte de a-l cunoaște pe Ludwig Oechslin, Rolf Schnyder deja admirase una dintre creațiile sale timpurii, un astrolab (instrument folosit pentru măsurarea poziției astrelor și a înălțimii lor deaspura orizontului – n.red.) Din acel moment, tot ce și-a dorit Rolf Schnyder a fost ca mecanismul din spatele unui ceas astronomic să fie miniaturizat și încorporat într-un ceas de mână, care a devenit apoi printre cele mai complicate piese de măsurare a timpului din lume.
Trioul de ceasuri care a urmat, Astrolabium Galileo Galilei, Planetarium Copernicus și Tellurium Johannes, a făcut deliciul iubitorilor de ceasuri și a confirmat revenirea Ulysse Nardin în liga mare a manufacturilor orologere elvețiene. Inovația majoră din Astrolabium Galileo Galilei o fost faptul că o mașinărie care avea la bază mișcarea umană putea arăta timpul prin poziția astrelor.
„Ceasul Planetarium (care arată timpul prin mișcarea pozițiilor planetelor din sistemul solar – n.red.) este cel de care sunt cel mai mândru. Am găsit o soluție simplă pentru mai multe indicații într-un sistem complex de informații“, spune Ludwig Oechslin, care mai precizează că de cele mai multe ori inspirația în munca sa sunt chiar cercetările sale istorice.
În momentul în care ceasurile astronomice de mână au fost lansate, Oechslin nu era pe deplin convins de viabilitatea comercială a acestui proiect.
„Nu credeam că omenii vor dori să cumpere așa ceva“, spunea recent Oechslin, citat de New York Times.
„Trei decenii mai târziu, timpul a dovedit că deși este un geniu al ceasurilor, Oechslin nu este un clarvăzător. În anii care au venit după lansarea trilogiei de ceasuri astronomice, cererea pentru ceasurile mecanice care au o relație funcțională cu astronomia a crescut spectaculos, un fenomen subliniat și de sumele cu adevărat astronomice la care s-au vândut câteva modele extraordinare la licitații.“
De altfel, întrebat și de După Afaceri Premium cum crede că va arăta un ceas în următorii zece ani și ce ar putea să facă acest obiect, Oechslin a refuzat să răspundă.
„Nu pot ști acest lucru și nici nu mă interesează“, a spus scurt Oechslin, care nu este un angajat propriu-zis al Ulysse Nardin, ci un om legat mai degrabă printr-o relație personală de manufactura elvețiană.
Pe de altă parte însă, Ludwig Oechslin și-a fondat în 2006 propria companie de ceasuri, Ochs & Junior. Motto-ul după care se ghidează acum Oechslin în această nouă aventură este simplicitate riguroasă. Coincidență sau nu, directorul general executiv și directorul operațional al Ulysse Nardin fac parte din conducerea Ochs & Junior, dovedind încă o dată că întâlnirile cu adevărat remarcabile au puterea de a genera efecte pe termen lung.
Mecanisme pentru ea
Colecția Jade este unică în istoria Ulysse Nardin și marchează primul mecanism imaginat și produs in-house destinat în exclusivitate unei game de ceasuri pentru doamne. În acest fel, Ulysse Nardin își demonstrează angajamentul și pentru clientela feminină, una din ce în ce mai pretențioasă.
Cu un concept unic, ceasurile din colecția Jade sunt create astfel încât setarea datei și a orei nu implică manevrarea rotiței. Motivul este foarte simplu și ține de estetica feminină. Reglarea timpului prin manevrarea rotiței unui ceas poate strica manichiura. De altfel, Chai Schnyder, președinta consiliului de administrație al Ulysse Nardin, a cerut un astfel de mecanism de la soțul său, Rolf Schnyder, președintele și CEO-ul manufacturii elvețiene care s-a stins din viață în 2011, acum 12 ani.
Uimitor de simplu, dar foarte practic, Jade reflectă o eleganță atemporală. Carcasa executată în aur de 18 carate este împodobită cu diamante. În realizarea acestui ceas a fost folosită o tehnologie bazată pe siliciu, dovadă a spiritului inovator care a ghidat dezvoltarea manufacturii Ulysse Nardin de-a lungul anilor. Aceeași tehnologie a fost utilizată și pentru colecția revoluționară Freak. În comparație cu materialele convenționale, siliciul nu este afectat de apropierea de câmpurile magnetice emise de telefoanele mobile de exemplu, instrumente atât de necesare în ziua de azi.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția