Omul care a organizat crima organizata
Omul care a organizat crima organizata
A recurs la reduceri de personal, a facut restructurari masive si a reorganizat institutia pe care o conducea in asa fel incat sa obtina un maximum de profitabilitate. Nu e vorba insa de vreun magnat de pe Wall Street, ci de Charles Luciano, alias Lucky Luciano, unul dintre cei mai mediatizati mafioti din perioada interbelica.
Lucky Luciano si familia sa au parasit Sicilia la inceputul secolului trecut, indreptandu-se catre America, mai précis New York, in cautarea unei vieti mai bune. Micutul Charles s-a adaptat imediat vietii trepidante din metropola, chiar daca a fost in scurta vreme arestat pentru furt si trafic de droguri. Ulterior, in adolescenta, si-a format o banda de tineri infractori, cu care cutreiera strazile new yrokeze, in cautare de victime si “fluxuri de capital”. O astfel de victima ar fi fost si Meyer Lansky, un adolescent evreu care, prin curajul cu care s-a impotrivit derbedeilor lui Luciano le-a castigat insa respectul. Ulterior, Lansky a devenit partenerul si prietenul lui Lucky, cand acesta a dobandit un rol tot mai important in cadrul Mafiei.
In anii ’20 au castigat foarte multi bani, livrand cantitati imense de bauturi alcoolice barurilor si cluburilor afectate de Prohibitie. Ulterior, pentru a pune capat razboiului dintre seful sau, Giuseppe Maria si clanul condus de alt mafiot – Salvatore Maranzano, Luciano s-a oferit sa-l lichideze pe Maria, misiune pe care a si dus-o la indeplinire. Ulterior, Maranzano a disparut si el din ecuatie, deoarece se opunea viziunii organizatorice a lui Luciano.
Lucky isi propusese sa elimine vechile metode brutale ale Mafiei, inlocuindu-le cu o veritabila structura corporatista, dotata chiar cu un consiliu director. Astfel, dupa ce a scapat de rivalii sau majori, Luciano a organizat crima organizata, oricat de ironica ar putea parea formularea. A modernizat Mafia, transformand-o intr-un sindicat national al crimei, operat de doisprezece capi de familie, care controlau toate activitatile (contrabanda, narcotice, prostitutie, sindicate, protectie, infiltrarea institutiilor statului).
Lucky tinea foarte mult si la stilul de viata – intotdeauna foarte elegant, ocupa un apartament imens in hotelul Waldorf Astoria, pentru a-si consolida imaginea de “om de afaceri”. Mereu acompaniat de femei foarte frumoase si de celebritati (printre prietenii sai se numara si Frank Sinatra).
Toate au luat sfarsit in 1935, cand autoritatile l-au acuzat de proxenetism si, in 1936 a fost condamnat la 30-50 de ani in inchisoare.
Din fericire pentru Luciano, a izbucnit cel de-al doilea razboi mondial, iar submarinele germane scufundau cu regularitate navele comerciale ce se aventurau pe coastele SUA. Americanii banuiau ca la mijloc se aflau spioni sau simpatizanti nazisti, astfel incat au fost de acord sa colaboreze cu Luciano. Lansky, recunoscut pentru raziile sale violente in toiul intrunirilor simpatizantilor lui Hitler, a actionat drept om de legatura intre Lucky Luciano si oamenii acestuia din porturi, astfel incat, in curand, opt spioni germani au fost arestati.
In 1946, Luciano a fost eliberat pentru serviciile aduse in timpul razboiului si a fost deportat in Italia, unde a murit (din cauze naturale) in 1962, chiar inainte de a fi arestat pentru implicarea in trafic de heroina.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
