O felie dintr-un tort e mai buna decat o prajiturica

A fondat una din primele retele de magazine de produse electronice si electrocasnice din Romania si a fost primul care a incercat, la mijlocul anilor ’90 sa acorde credite de consum. A ramas cu 20% din actiunile retelei de magazine Flanco si cu tot atat la compania de consumer finance Credisson. dupa ce a cooptat in actionariatul celor doua companii mai multe fonduri de investitii pentru a spori anvergura afacerilor.

Florin Andronescu, in prezent directorul general al Credisson crede ca este mai bine sa fi minoritar intr-o companie mare decat sa ai in proportie de 100% o afacere mica. “O felie dintr-un tort este mai buna decat o prajiturica,” spune Andronescu.

Inainte de 1989 era inginer la IMSAT Bucuresti si avea o viata de santier, dupa ce a absolvit in 1982 facultatea de electrotehnica. Imediat dupa ’90 a intrat in afaceri, constient ca oportunitatile pe care le oferea Romania in acel moment erau unice.

“Am intrat in afaceri printr-un accident. in 1990 impreuna cu niste colegi am intrat sesizat nevoia de pe piata de echipamente de birotica. Aveam conexiuni in afara si am inceput sa importam astfel de echipamente,” spune Andronescu. Prima afacere a fost importul a 12 telefaxuri din Canada. A fost practic o afacere fara nici un risc pentru ca avea deja comanda de la un client atunci cand a primit telefaxurile din Canada.

“Am renuntat la meseria pe care o aveam inainte fara nici un regret din dorinta de a crea ceva nou. Nu vreau insa sa las pe planul secund si dorinta de a obtine profit,” spune Andronescu.

A renuntat insa destul de repede si la afacerea cu echipamente de birou, desi era evident ca cererea va creste. “in 1990 si 1991 simteam nevoia de calculatoare si echipamente de birou de pe piata. Toata lumea cumpara si vindea calculatoare, dar pentru a reusi trebuia sa ai legaturi,” spune Andronescu. isi aminteste ca in acei ani deciziile de achizitie de la nivelul firmelor erau distorsionate de interventii si comisioane, iar criteriile economice contau mai putin. “Nu stiu daca si in prezent lucrurile stau la fel,” spune el.

A preferat sa intre intr-o contact direct cu consumatorul. in 1992 Flanco a deschis primul magazin in care vindea televizoare NEI, primele produse in Romania dupa ’90. Primul magazin Flanco era undeva pe langa magazinul Bucur Obor. Magazinul nu mai exista acum, dar un magazin Flanco, cu mult mai multi metri patrati se afla acum in apropiere. “Mi-a placut piata ca atare, consumatorul, care se afla in afara oricaror restrictii si caruia poti sa te adresezi direct. Te simti ca un jucator pe o piata libera pe care te poti dezvolta in voie,” spune el.

an 1994 a avut prima tentativa de credit de consum la Flanco in incercarea de a-si spori vanzarile. “Nu stiam nimic despre creditare. Am incercat sa vad ce vanzari pot genera acceptand plata treptata a produselor la inceput pe trei luni, apoi pe sase. Mi-am dat seama ca este riscand si de aceea am inceput cu credite pe termene scurte, dar am vazut ca si fara sisteme sofisticate de urmarire a creditelor oamenii vin si isi platesc ratele”.

Controlul la Flanco l-a cedat in 1997, cand reteaua ajunsese la 17 magazine. Atunci a decis si ca e mai bine sa se concentreze doar pe magazine, lasand distributia in seama altora. Intrarea fondului suedez Oresa Ventures in afacerea Flanco a insemnat mai multa disciplina pentru Flanco, aplicarea unor proceduri si standarde de guvernanta la nivel corporativ.

De ce altceva ar putea fi pasionat fondatorul unei retele de electronice decat laptopuri de sisteme audio de televizoare de ultima generatie. Pentru ca ii place sa aiba intotdeauna ultimul model de televizor a ajuns sa aiba acasa vreo opt televizoare, cate unul in fiecare camera, inclusiv un televizor NEI din cele din care vindea in 1992. “imi place sa am tot timpul laptopul si telefonul mobil cel mai performant. Am televizor cu plasma, masina de spalat de ultima generatie si tot felul de gadget-uri de la telecomanda pentru obloanele de la geamuri, pana la desfacator automat de conserve. Am lucrat totusi in automatizari, si de aceea am incercat intotdeauna sa misc totul dintr-un singur buton”, spune Andronescu.

Se aplica automatizarile si in business? Andronescu spune ca da “La Credisson incercam sa cream un sistem de proceduri astfel incat totul in derularea afacerii sa devina cat mai automat,” spune el.

Recesiunea din 1999 a lovit puternic in piata electrocasnicelor, iar managerul de atunci al Flanco a in fata unei alegeri dificile: redimensionarea retelei, ajunsa la 50 de magazine sau o noua infuzie de capital. A ales a doua varianta sperand in continuare ca boom-ul pietei va veni. Cresterea pietei electrocasnicelor si a venit in sfarsit in 2002 cand Flanco a inceput sa devina una dintre cele mai cunoscute marci romanesti.

Tot in 2002 activitatile de finantare ale Flanco au fost externalizate in Credisson, prima companie de consumer finance din Romania. A vrut sa fie primul care lanseaza o asemenea companie. “Atunci cand esti primul ai toate sansele sa ramai pe primul loc,” spune actualul manager al Credisson, care a cedat intre timp conducerea retelei Flanco.

Activitatea de creditate de la Credisson l-a invatat sa nu creada intotdeauna dupa statisticile oficiale. Chiar daca la acordarea unui credit se iau in calcul doar veniturile oficiale obtinute de solicitant, din experienta ultimilor ani Andronescu crede ca salariul mediu in Romania este cel putin dublu fata de cel din statistici. “Dupa nivelul rambursarilor in avans la creditele noastre pot sa spun ca salariul mediu real din Romania trebuie sa fie undeva la 220-240 de euro pe luna , chiar daca statisticile oficiale spun ca este undeva pe la 120 de euro. S-ar putea sa fie chiar mai mare, dar dublu sigur este,” spune Andronescu.

Crede despre consumator, mai ales in ceea ce priveste cumparatorul de produse electrocasnice ca este de cele mai multe ori rational, cel putin in Romania. “in Romania cumpararea unui produs electrocasnic este considerata in continuare o investitie, mai degraba decat un consum asa cum se intampla in tarile occidentale. Asta presupune o perioada de gandire. Bineinteles ca intervine si o latura sentimentala, dupa modelul latin: daca vecinul meu are, trebuie sa am si eu,” spune Andronescu.

an timpul liber ii place sa calatoreasca si sa joace golf. “Calatoriile iti dezvolta orizontul si te fac sa gandesti mai matur,” spune el. in plus vrea sa recupereze perioada dinainte de 1989 cand nu putut sa calatoreasca.

Golful ii place pentru ca e un sport in care poti intotdeauna sa te perfectionezi si in care te intreci cu tine insuti, mai ales ca foarte rar intra in competitie cu altii. in plus este un mediu propice pentru business.

antre afacerile lui Andronescu intra si o companie de servicii medicale, Sanador, dar despre care spune ca prefera sa nu vorbeasca pentru ca o afacere condusa de sotia sa, care este medic.

Andronescu a mai avut o afacere cu producerea jocurilor pe calculator, FunLabs, pe care a vandut-o dupa numai un an. Spune ca era un business instabil pentru ca aveau un singur client, americanii de la Activison, una din primele trei companii din lume din domeniul jocurilor pe calculator. Afacerea cu jocurile pe calculator nu a pornit-o pentru ca il pasionau jocurile, ci a intrat in afacere impreuna cu un prieten care avea nevoie de finantare pentru a porni o asemenea afacere. Primele jocuri pe calculator pe care le-a jucat, dar si ultimele au fost cele produse de FunLabs.

Nu stie exact ce va face peste zece ani, dar spera ca pana atunci Flanco si Credisson sa ii ofere o posibilitatea de exit. Probabil va ramane in business si dupa exitul din Flanco si Credisson, dar crede ca odata cu aderarea la Uniunea Europeana

“Nu stiu care va fi urmatorul pas, dar atunci, dupa aderarea la Uniunea Europeana nu vei mai putea gasi decat niste nise inguste de business pe care sa poti crea ceva nou,” spune Andronescu.
vlad.nicolaescu@zf.ro

Tehnologie