O antreprenoare în industria transporturilor speciale și un freelancer în comunicare și-au unit forțele și pasiunea pentru recuperarea trecutului și au pus umărul la crearea unor promenade culturale

O antreprenoare în industria transporturilor speciale și un freelancer în comunicare și-au unit forțele și pasiunea pentru recuperarea trecutului și au pus umărul la crearea unor tururi care au devenit practic promenade culturale. Acesta este, de altfel, și numele sub care funcționează proiectul Mihaelei Carată și al Veronicăi Ștefan, o poveste în care le sunt alături toți cei care vor să afle mai multe despre încărcătura istorică și culturală a locurilor pe care le cutreieră.

Mihaela Carată este cea care a fondat asociația Promenada culturală în ianuarie 2013, odată cu organizarea unor excursii în București și în țară pentru grupuri de cursanți de la Bruxelles. Grupurile erau formate din funcționari ai instituțiilor europene, care învățau limba română ca pe o limbă străină. În 2015, i s-a alăturat Veronica Ștefan, pentru a dezvolta împreună proiectul mai departe.

„Mihaela a călătorit mult în România și a fost dusă la bunici, la vârsta de trei luni, într-un sat din sudul țării. A crescut cu lapte de oaie și cu un bunic care era dascăl la biserică. Bunica ei făcea o brânză foarte bună și avea clienți «de la oraș»“, povestește Veronica Ștefan, freelancerul în comunicare.

Crearea asociației era un vis mai vechi al Mihaelei Carată, vis care s-a materializat la momentul potrivit. Promenada culturală a devenit astfel un spațiu de întâlnire a tradițiilor și obiceiurilor românești, a oamenilor care își iubesc țara și a poveștilor pe care aceștia le-au adunat, precum zestrea pe care o pregăteau cândva părinții pentru copiii lor. În același timp, asociația Promenada culturală este și o aducere în contemporaneitate a obiceiurilor de altădată, care își găsesc în prezent forme noi de reprezentare.

„Primele proiecte ale asociației au fost câteva excursii culturale, cu nume sugestive, care s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani: «Promenada București», «Albastrul senin al Moldovei», «Hotarul urmașilor», «Focul viu», «Energiile începuturilor», «Arhitectura infinitului», «Lotca Dunării» și «Banatu-i fruncea». Aceste excursii au constituit adevărate lecții de istorie și geografie a României chiar și pentru noi, deoarece am ajuns în multe locuri despre care doar citisem sau pe care le cunoșteam mai puțin.“

În cazul Promenada București, obiectivele turistice vizate au fost Palatul Parlamentului, Grădina Cișmigiu, Banca Națională a României, Caru’ cu Bere, Universitatea București, Piațeta Regelui, Muzeul Național al Țăranului Român și Palatul Mogoșoaia.

În călătoria denumită „Albastrul senin al Modovei“, vizitatorii au ajuns la mănăstirile din Moldova, dar și la câteva palate, catedrale, muzee, biserici și mănăstiri, teatre și biblioteci din Iași, Suceava și Botoșani.

„Moldovenii sunt cunoscuți și apreciați pentru capitalul cultural important, ospitalitatea desăvârșită, tradiția îndelungată a artei populare și felurile de mâncare savuroase“, spune Veronica Ștefan.

În periplul „Hotarul urmașilor“, traseul a fost București – Buzău – Republica Moldova – Iași – Cheile Bicazului – Brașov. Grupurile de turiști au ajuns în ți-nuturi care înglobează pagini de istorie, tradiții și obiceiuri străvechi, monumente unice și meșteșuguri specifice, dar și ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri.

„Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exterioare și interioare, iar culoarea Mănăstirii Voroneț, o culoare magică a cărei formulă s-a pierdut, produce asupra oricărui călător o fascinație de necontestat.“

În excursia „Focul viu“, interesul turistic s-a concentrat în zonele Maramureș și Bucovina, zone care abundă în tradiții și unde frumusețea locurilor se constituie într-un muzeu viu, în care vizitatorul intră în intimitatea vieții localnicilor și a istoriei regionale.

„Călătoria «Energiile începuturilor» a cuprins obiective turistice din Alba Iulia, Sarmizegetusa, Sibiu, Sighișoara, Târgu-Mureș și Cluj-Napoca. Înconjurat de versanții Carpaților, pământul mitic al Transilvaniei te îndeamnă la promenadă și la descoperirea rosturilor românești. Amprenta săsească marchează sudul Transilvaniei atât în orașele vechi, ca Sibiu și Sighișoara, cât și în satele cochete, cu case viu colorate și cu biserici-fortărețe uimitoare, ridicate pentru a face față incursiunilor războinice ale turcilor și tătarilor.“

Spre vestul Transilvaniei se ajunge la originile poporului român, explorând așezările dacice și romane sau descoperind Țara Moților pe versanții Munților Apuseni. Cluj-Napoca reușește să catalizeze aceste energii prin marele oraș universitar al regiunii care a reprezentat începutul și punctul final al călătoriei în Transilvania, spun reprezentanții Promenada Culturală.

„Prin excursia «Arhitectura infinitului», am mers pe urmele Reginei Maria, la Curtea de Argeș. Am vizitat apoi Mănăstirea Bistrița, care are o capelă ce păstrează câteva fresce originale de la 1620. Pașii ne-au purtat ulterior spre Muzeul Trovanților, un loc controversat, unde se găsesc «pietre care cresc».“

Turiștii s-au bucurat și de frumusețea ceramicii de Horezu, și de Mănăstirea Hurezi, capodopera lui Constantin Brâncoveanu, inclusă în patrimoniul UNESCO. Au ajuns în Hobița, la casa natală a lui Constantin Brâncuși, și au văzut Masa Tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit. Au mers la Cazanele Dunării, la Cascada Bigăr și la Morile de apă de la Rudăria, vechi de sute de ani, aflate și în patrimoniul UNESCO. Ultimele zile ale călătoriei au oferit imaginea celui mai interesant ansamblu baroc din secolul al XVIII-lea din România – orașul Timișoara, cel mai important centru urban din Banat și locul cu cele mai multe „premiere“ de pe plan local: tramvaiul cu cai, tramvaiul electric, iluminatul public electric și telefonul.

„Traseul cultural «Lotca Dunării» ne-a creat senzația primului om ajuns pe un pământ de o frumusețe tulburătoare. Să călătorești în Deltă înseamnă să trăiești miracolul întinderii aripilor de pelicani, lebede, cormorani, egrete, rațe, gâște și alte zburătoare, care vor oferi un spectacol al unui început de lume.“

De-a lungul călătoriei în această zonă, grupurile au ajuns în Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Constanța și Mangalia. Istoriile Cetății Histria, ale fortăreței medievale de la Enisala, ale sitului arheologic de la Capidava sau ale monumentului de la Adamclisi, dar și farmecul unic al Pădurii Letea, al Farului Observator de la Sulina sau al Cazinoului din Constanța – toate i-au făcut pe turiștii străini să păstreze zona Dobrogei cu plăcere în amintirile lor.

„Ultima excursie pe care am organizat-o, «Banatu-i fruncea», ne-a demonstrat că și noi cunoșteam destul de puțin această zonă pe care autoritățile din perioada comunistă au izolat-o din punct de vedere istoric, sute de monografii ale satelor bănățene, scrise și tipărite între cele două războaie mondiale, fiind ascunse în biblioteci particulare sau încuiate în dulapurile celor publice.“

A fost ca o călătorie de recuperare a memoriei identitare, în care oaspeții au vizitat câteva sate cu povești deosebite (Charlottenburg și Altringen), orașele Jimbolia, Lipova, Timișoara, Arad și Oradea, dar și câteva localități din Serbia, care au aparținut României. Nenumărate muzee, biserici, bazilici, sinagogi, mănăstiri și castele au constituit adevărate lecții de istorie națională și în această călătorie.

Un alt proiect emblematic pentru Promenada culturală este Pașaportul curios, un produs editorial, în limba română și în engleză, tipărit chiar în format de pașaport, care cuprinde informații esențiale despre reperele geografice și istorice ale României și despre personalități care au pus țara pe harta internațională a performanței. În paginile acestei cărticele și-au făcut loc ambasadori ai României și ai domeniilor în care au activat, nume cu rezonanță precum Aurel Vlaicu, Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Constantin Brâncuși, George Enescu, dar și unele mai puțin cunoscute, precum Gheorghe Marinescu, fondatorul școlii românești de neurologie, sau Anastase Dragomir, inventatorul scaunului ejectabil din avioanele care se prăbușesc. „Pașaportul curios conține, printre altele, și informații despre steagul României, imnul național, demografie, limbă, constituirea României moderne, eroi și antieroi, arheologie, București și orașele mari ale țării, bucătăria românească, vinurile și țuica, botanica și plantele care cresc doar în anumite locuri de la noi.“

Pentru realizarea Pașaportului curios, Mihaela și Veronica au lucrat timp de doi ani, lucrarea cuprinzând, totodată, informații inedite, precum faptul că România are una dintre cele mai vaste și mai vechi lucrări de proverbe din lume, că automobilele au apărut în București destul de devreme sau că în țara noastră există o rezervație paleontologică unică, întinsă pe o suprafață de 0,6 ha, unde se pot întâlni fosilele a 35 de specii de gasteropode, vechi de 65-70 de milioane de ani. Aceasta se află în județul Alba și se numește Dealul cu Melci de pe Valea Arieșului.

„Ne dorim ca Pașaportul curios să ajungă la cât mai multe persoane, ținem foarte mult la acest proiect. Poate va avea o ediție și în limba franceză. De asemenea, ne dorim să mai avem produse editoriale cu personalitate, cum credem că este Pașaportul curios, dar vom decide în timp dacă mai putem susține astfel de proiecte“, spun coordonatoarele asociației Promenada culturală.

Prin excursiile pe care le-au organizat până acum, au ajuns să viziteze toate zonele istorice ale țării. Fiind concepute pentru persoane care studiau de câțiva ani limba română ca limbă străină și care și-au exprimat intenția de a reveni la fiecare excursie nouă, aceste tururi au fost planificate astfel încât să acopere cât mai multe obiective turistice de interes istoric.

De fiecare dată, cursanții străini, cei care au participat la excursii, au privit România cu ochii mari și inima deschisă, fiind bucuroși să descopere natura, cultura, tradițiile și mâncarea locale.

Momentan, tururile au fost înlocuite de activitatea editorială pe care Mihaela Carată și Veronica Ștefan o postează constant pe site-ul asociației lor, unde, de asemenea, recomandă evenimente culturale care aduc trecutul în contemporaneitate, într-o manieră similară cu viziunea lor.

„Potențialul încă nevalorificat al României este reprezentat mai degrabă de absența unor programe turistice naționale. În timpul pandemiei s-a călătorit mai mult în România și oamenii păreau să fie entuziasmați de frumusețea peisajelor și de locuri pe care le descopereau pentru prima dată. Problematica este amplă, căci ajungem la infrastructură și servicii, la costuri mult prea mari în comparație cu vacanțele pe care le oferă chiar vecinii noștri. Până la promovare, considerăm că ar trebui rezolvate alte tipuri de probleme“, conchid cele două „exploratoare“ ale culturii românești.

Călătorii